Miniştrii de Externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE), cu războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 şi situaţia din Orientul Mijlociu drept principale puncte ale agendei, potrivit Agerpres.
Reuniunea, prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, are loc cu doar o zi înainte de împlinirea a patru ani de la începerea agresiunii militare ruse neprovocate şi nejustificate contra Ucrainei.
Miniştrii de Externe europeni vor purta discuţii pe acest subiect, după un schimb de opinii informal cu omologul lor ucrainean, Andrii Sîbiga.
Obiectivul reuniunii CAE declarat de şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas este adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reuşit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privinţă.
''Luni intenţionăm să adoptăm al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Sancţiunile funcţionează, ele afectează grav economia Rusiei şi fiecare nouă măsură limitează şi mai mult capacitatea Rusiei de a duce războiul'', a afirmat Kallas într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri, la Cracovia, după o reuniune a miniştrilor Apărării din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit.
Duminică, ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto a anunţat decizia ţării sale de a bloca adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.
"Atât timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei", a scris Szijjarto pe Facebook.
Uniunea Europeană şi statele sale membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar, economic, militar şi umanitar al Ucrainei. Până acum au fost furnizate 193,3 miliarde euro, dintre care 103,3 miliarde euro sub formă de sprijin financiar, economic şi umanitar, 69,3 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE şi 3,7 miliarde euro constând în venituri obţinute din active ruseşti blocate.
UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancţiuni individuale şi economice, precum şi măsuri diplomatice şi restricţii în materie de vize. Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a se pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creşterea la maximum a presiunii asupra Moscovei şi prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-şi desfăşura războiul ilegal de agresiune.
Sancţiunile UE sunt temporare şi atent direcţionate, concepute astfel încât să fie proporţionale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic şi că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac paşi semnificativi în direcţia acestora.
Adoptat pe 23 octombrie anul trecut, al 19-lea pachet de sancţiuni include o interdicţie asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, o interdicţie de acces în porturi pentru mai multe nave din flota fantomă a lui Putin şi o interdicţie privind tranzacţiile şi cu alte bănci. De asemenea, acest set de sancţiuni vizează 69 de persoane. Măsurile restrictive ale UE în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei se aplică unui număr de peste 2.700 de persoane şi entităţi.
Participanţii la reuniunea CAE vor aborda şi situaţia din Orientul Mijlociu, în urma evoluţiei recente a situaţiei privind Gaza, Cisiordania şi, posibil, Iranul. Miniştrilor europeni li se va alătura înaltul reprezentant pentru Gaza, Nikolai Mladenov.
La Consiliul European din decembrie anul trecut, liderii statelor membre au reafirmat angajamentul puternic al UE faţă de dreptul internaţional şi faţă de o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă, pornind de la soluţia bazată pe coexistenţa a două state în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, ce presupune ca două state democratice, Israel şi Palestina, să coexiste în pace, în limitele unor frontiere sigure şi recunoscute.
Este de aşteptat ca miniştrii europeni de Externe să se refere şi la Consiliul pentru Pace, condus de preşedintele american Donald Trump şi care a avut joia trecută reuniunea inaugurală la Washington. Iniţiativa a fost concepută pentru a se pune capăt conflictului din Fâşia Gaza, dar Carta sa îi încredinţează un obiectiv mai amplu, cel al soluţionării conflictelor militare din lume.
Planul preşedintelui SUA pentru încheierea războiului din Fâşia Gaza prevede că cei 15 membri ai viitorului Comitet naţional pentru administrarea Fâşiei Gaza (NCAG), sub egida Consiliului pentru Pace, vor gestiona Gaza până când Autoritatea Palestiniană, condusă de Mahmoud Abbas, va pune în practică un program de reforme.
Înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe va avea loc un schimb informal de opinii în timpul unui mic dejun, referitor la ameninţările hibride şi la acţiunile străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţele străine.
Comentează