Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, potrivit unui studiu EY, care arată că banii trimiși acasă în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât investițiile străine directe.
Emigrația rămâne un fenomen definitoriu pentru România, marcată de o pierdere semnificativă de populație și forță de muncă calificată, dar contrabalansată recent de fluxuri imigraționale în creștere.
Potrivit cercetării, România se confruntă cu o realitate duală: o emigrare masivă, care a redus populația rezidentă cu aproximativ 2,3 milioane de locuitori, dar și o imigrație emergentă, care a generat un sold migratoriu net pozitiv între 2022 și 2024.
Tinerii și profesioniștii, cei mai afectați
În România, emigrarea a fost accelerată după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare precum IT, inginerie și servicii profesionale. Motivele principale includ căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, salarii superioare și condiții de viață mai bune.
În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022.
Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă și presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar a generat și fluxuri financiare importante către România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, ci și economia în general.
Spre deosebire de alte țări est-europene, precum Polonia, care implementează programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, în România încă nu sunt create și aplicate politici coerente de reintegrare, deși importanța diasporei este recunoscută.
Maturizarea profilului emigranților
Una dintre tendințele identificate este schimbarea structurii de vârstă a emigranților. Se observă o creștere a ponderii persoanelor cu vârste între 40-59 de ani și peste 60 de ani, în timp ce tinerii sub 39 de ani rămân majoritari.
Această evoluție indică o schimbare structurală în dinamica emigrației și are implicații importante asupra pieței muncii și capitalului uman din România.
Scăderea ponderii tinerilor emigranți
Deși tinerii continuă să reprezinte o parte importantă a emigranților, ponderea lor este în scădere. Această tendință poate reflecta apariția unor oportunități interne sau schimbări în preferințele migratorii.
Cu toate acestea, pierderea acestui segment rămâne o problemă majoră pentru competitivitatea și capacitatea de inovare a economiei.
Remitențe record din diaspora
Banii trimiși acasă de românii din diaspora au atins niveluri record, de aproximativ 9,5 miliarde de dolari în 2024, depășind cu 67% investițiile străine directe.
Aceste fonduri susțin consumul, investițiile gospodăriilor și inițiativele antreprenoriale, fiind o sursă vitală de finanțare externă.
Revenirea emigranților, un potențial nevalorificat
Studiul arată că există un trend de întoarcere a românilor plecați în străinătate, însă integrarea lor pe piața muncii este esențială pentru a evita efecte negative, precum creșterea șomajului.
Modele de succes din alte țări arată că sprijinul financiar, locativ și profesional poate stimula această revenire, însă astfel de politici nu sunt încă bine dezvoltate în România.
Presiunea demografică și îmbătrânirea populației
Emigrația, combinată cu îmbătrânirea populației, pune presiune pe sistemele de sănătate și pensii și reduce baza activă a forței de muncă.
Potrivit datelor din studiu, în 2025, piramida populației este aproape inversată, iar vârsta medie a crescut de la 37 de ani în 2005 la 42 de ani în 2025.
Segmentul tânăr și apt de muncă s-a diminuat semnificativ, ceea ce afectează sustenabilitatea economică și capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri.
Apel la politici coerente
„România, cu o populație rezidentă în scădere la puțin peste 19 milioane (la 1 ianuarie 2025, cu aproape 0,2% mai puțin față de anul anterior), ar putea beneficia de această dinamică, transformând emigrarea în oportunități prin repatriere și imigrație strategică. Se impun, prin urmare, programe de reintegrare cu stimulente fiscale, cooperare între afaceri și autorități pentru integrare, simplificarea vizelor pentru nomazi digitali și controale stricte la recrutare pentru a evita riscuri legale. România trebuie să gestioneze mai bine legătura cu diaspora și să transforme mobilitatea într-un avantaj competitiv”, se arată în studiu.
Experții subliniază că Europa tratează migrația ca pe un avantaj competitiv pentru a contracara criza demografică, iar România ar trebui să accelereze tranziția de la o țară emițătoare la una receptoare, valorificând mai bine acest fenomen.
Comentează