Pe 15 ianuarie, România marchează Ziua Culturii Naționale. Cu acest prilej, ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a vorbit la Digi24 despre locul culturii în viața de zi cu zi, despre nevoia de a privi mai mult spre viitor și despre ideea de „cultură ca mod de viață”. Oficialul a explicat că acest concept nu se limitează la evenimente, expoziții sau obiecte artistice, ci se regăsește „în oricare detaliu al vieții noastre” și ține de „conduită, atitudine și respect față de celălalt”.
Cultura, prezentă în gesturile mărunte
Ministrul a spus că, în realitate, Ziua Culturii nu ar trebui să fie legată de o singură dată din calendar. În viziunea sa, fiecare zi în care oamenii observă un detaliu, se opresc asupra unui lucru sau manifestă un comportament civilizat poate fi o zi a culturii.
„În mod normal, pentru fiecare dintre noi, chiar dacă nu conștientizăm asta, Ziua Culturii este în fiecare zi în care admirăm un detaliu, în care zăbovim asupra unui aspect, în care avem o conduită civilizată, în care ne respectăm pe noi și prin asta îi respectăm pe ceilalți”.
El a adăugat însă că există nevoie și de un moment simbolic, o zi specială care să concentreze atenția publică asupra acestui univers vast. „Dar într-adevăr, este nevoie și de o zi ‘Luceafăr’, o zi în care toate privirile se îndreaptă către tot acest univers, toată această sferă ale cărei detalii nu le vom putea cuprinde niciodată”.
În continuare, Demeter Andras Istvan a subliniat complexitatea fenomenului cultural, explicând că „cultura este atât de complexă, fluidă, materială sau imaterială, încât este de necuprins, putem doar să contribuim la ea, fiecare în felul său”.
Mai puțin trecut, mai mult viitor
În intervenția sa, ministrul a propus ca accentul să fie mutat de la retrospectivă către ceea ce urmează. El a afirmat, în vorbire indirectă, că anul acesta își dorește ca atenția să nu se mai concentreze asupra trecutului, asupra lucrurilor încheiate, ci asupra viitorului și a modului în care cultura, privită ca fenomen și stil de viață, poate să unească și, în același timp, să diferențieze oamenii.
Tot în acest context, a amintit că fiecare persoană are propriul mod de a fi și de a se raporta la viață. „Fiecare are propriu său fel de-a fi. (…) Când am acele clipe de răgaz, atunci pur și simplu mă las luat de viața care mă înconjoară, pentru că cultura este în oricare detaliu al vieții noastre”.
De ce nu vrea să dea „rețete” culturale
Întrebat despre eventuale recomandări pentru public, Demeter Andras Istvan a respins ideea de a se poziționa ca un reper de gust. „Din calitatea temporară pe care o dețin, dacă aș face recomandări n-aș fi decât un un fel de influencer neinspirat”.
În schimb, a explicat cum își caută propriul echilibru între sensibilitatea artistică și rolul administrativ. El a arătat că o rafinare excesivă a instrumentarului artistic poate duce la rigiditate în deciziile de management, dar că, în cazul său, această sensibilitate cultivată în timp reprezintă un avantaj.
„Eu cred că pentru mine e un avantaj această sensibilitate cizerată și dezvoltată în timp”, a spus ministrul, adăugând că există și o dimensiune naturală a emoției. „Există una naturală. Te emoționezi, orice om se emoționează. Cine nu recunoaște acest lucru cred că nu spune adevărul”.
Deschiderea, cheia înțelegerii celor care fac cultură
Ministrul a mai explicat că, pentru a înțelege nevoile celor care activează în domeniul cultural — fie că este vorba despre artiști, specialiști din muzee sau alte zone, convenționale ori neconvenționale — este necesară o atitudine deschisă, dublată de interes și curiozitate.
În același timp, a făcut o distincție între două tipuri de cultură: cea care presupune un cost și o contraprestație și cea care nu implică nicio plată. „Astăzi e bine să distingem între cultura care are un preț și presupune plata unei contraprestații sau cultura care nu presupune nicio intervenție”.
A detaliat că, în primul caz, este vorba în general despre cultură materializată în artefacte, iar în al doilea despre „cultura ca conduită, cultura ca atitudine, cultura care se naște pur și simplu din respectul față de sine și care, la rândul ei, generează respectul față de celălalt”.
Ce vrea să lase în urmă
Întrebat ce și-ar dori să rămână după mandatul său, Demeter Andras Istvan a răspuns că își propune să lase în urmă „echilibru și normalitate”, explicând că, în opinia sa, acestea sunt lucrurile de care „are nevoie toată lumea”.
Comentează