Marius Voineag explică de ce nu mai vrea să fie șeful DNA și de ce candidează pentru poziția de adjunct al instituției. În urma audierilor, Secția de Procurori a CSM a decis să dea amânare pentru candidatura lui Voineag la funcția de șef adjunct al DNA.
De ce nu mai vrea Voineag să fie șef
”Decizia nu a fost una deloc uşoară. A fost o decizie personală, dar nu a fost deloc una uşoară. DNA e o instituţie căreia i-am dedicat foarte mult din timpul meu atât profesional, cât şi personal. Când am candidat în 2023, am candidat cu speranţa că nu o să mai avem figuri care confiscă imaginea unei instituţii. Instituţiile trebuie să funcţioneze pe baza unor sisteme, a unor proceduri şi a unei echipe de conducere. Faptul că pleacă locul unu care e vremelnic şi care a avut o viziune în care a încercat să translateze cât de multe lucruri a putut în planul lui managerial să le ducă la bun sfârşit, eu cred că obiectivul meu principal acesta a fost. Erodarea în funcţie este unul dintre elemente, care a cântărit la decizia mea de a nu candida pentru o poziţie de locul unu”, a declarat Marius Voineag.
Voineag spune că numai DNA poate ancheta corect magistrații
Marius Voineag, propus de ministrul Justiţiei la funcţia de adjunct al procurorului general, a fost întrebat, joi, la interviul susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cum vede actuala reglementare a competenţei privind infracţiunile comise de magistraţi şi dacă ne aflăm într-o zonă în care competenţa este stabilită în mod corespunzător.
”E ceva ce am şi spus în spaţiul public deja, în lunile anterioare, cu atât mai obiectivă e din partea unuia care pleacă de la conducerea DNA. Trebuie să fim oneşti, în momentul de faţă, Direcţia Naţională Anticorupţie e la un nivel de maturitate şi la un nivel de eficienţă, care ar putea livra rezultate aşteptate de către societate”, a afirmat Marius Voineag.
Este un număr redus de procurori care se ocupă de aceste infracţiuni
”E un număr extrem de mic de procurori în momentul de faţă, atât la secţia de urmărire penală, cât şi la parchetele de pe lângă curţiile de apel. Avem o infrastructură, un compartiment tehnic care se bazează pe 12 oameni din 37, un număr de opt din 16 poliţişti, care ar trebui să fie suportul pentru dezvoltarea investigaţiilor efective în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte. În momentul de faţă DNA este structura cea mai coerentă sau cea care poate livra rezultatele cele mai corecte în ceea ce priveşte combaterea infracţiunilor în ceea ce îi priveşte pe magistraţi”, a explicat Marius Voineag.
DNA e singura structură care ar livra rezultate reale imediate
„Eu cred că în momentul de faţă singura structură care ar putea fi eficientă şi care ar livra rezultate reale, imediate în acest moment, ar fi Direcţia Naţională Anticorupţiei. Şi cu atât mai mult, cred că e obiectiv, pentru că de acolo plec. Ştiu ce procurori sunt, ştiu nivelul lor de integritate. Departe de mine de a critica calitatea unor procurori din alte structuri. Nu m-aş duce în zona asta”, a afirmat Marius Voineag.
El a explicat că acele cauze investigate sunt extrem de sensibile.
”E un circuit al hârtiilor care se duce prin foarte multe mâini. Lucrurile astea trebuie lucrate extrem de închise, extrem de opac. Şi în momentul de faţă la DNA, noi am reuşit să facem câteva lucruri. Noi am trimis sezizări de-a lungul timpului. Unele dintre ele, sper că sunt în lucru, nu am urmărit mai departe că practic nu avem nicio calitate, dar noi am trimis numai anul trecut opt sau nouă sezizări”, a declarat Marius Voineag.
Comentează