Asociațiile reprezentative ale magistraților care au participat la ședința din 14 ianuarie 2026 a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției acuză lipsa de claritate privind scopul, competențele și limitele acestui organism, precum și o serie de ambiguități legate de modul de lucru și de selecția participanților.
Poziția este exprimată într-un comunicat comun semnat de Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Profesională a Judecătorilor „A.I. Cuza” Galați și Asociația Procurorilor din România, transmis public după întâlnirea de la Palatul Victoria.
Potrivit documentului, reprezentanții Comitetului au dat asigurări că scopul acestuia nu este propunerea de modificări ale legilor justiției și că Guvernul nu intenționează să adopte astfel de modificări nici prin asumarea răspunderii, nici prin ordonanță de urgență. „Scopul urmărit nu este acela de a propune modificări ale legilor justiției, comitetul neavând o astfel de competență”, a susținut președintele Comitetului, conform relatării asociațiilor semnatare.
Asociațiile arată însă că aceste clarificări au venit în contextul în care participanților le-au fost transmise, cu câteva zile înainte de ședință, peste 110 „amendamente”, majoritatea vizând direct legile justiției, redactate în forma specifică normelor de tehnică legislativă. În opinia magistraților, această situație a creat o confuzie majoră cu privire la adevăratul rol al Comitetului și la direcția în care se îndreaptă discuțiile.
„Amendamentele” fără autori și refuzul asumării publice
Comunicatul arată că, deși aceste documente conțineau texte concrete de modificare a legilor, autorii nu au fost indicați în mod explicit decât în foarte puține cazuri. Reprezentanții asociațiilor au cerut ca propunerile să fie asumate public, pentru ca opinia publică să știe cine le formulează și în ce calitate, însă solicitarea a fost refuzată de reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului. „Este pentru prima dată, în peste 20 de ani de participare la astfel de comisii, când propuneri de modificări importante ale legilor justiției nu sunt asumate de nimeni”, se arată în document.
Asociațiile subliniază că transmiterea acestor „amendamente” a fost însoțită de mesajul potrivit căruia discuțiile din Comitet ar trebui să pornească de la ele, iar reprezentanții Ministerului Justiției au confirmat că documentele au fost trimise spre analiză specialiștilor din minister. În acest context, magistrații consideră că intenția autorilor a fost una „neechivocă”, în sensul modificării legislației, chiar dacă ulterior s-a afirmat contrariul.
Această situație a alimentat, potrivit comunicatului, suspiciunile legate de lipsa de transparență și de riscul ca dezbaterile să fie orientate spre validarea unor soluții deja conturate în afara cadrului instituțional asumat. Asociațiile atrag atenția că o astfel de abordare poate afecta încrederea în proces și poate periclita independența justiției.
Scopul Comitetului, între „recomandări” și ambiguitate
În timpul ședinței, reprezentanții magistraților și ai Secției pentru Judecători a CSM au invocat limitele constituționale ale unui astfel de organism, arătând că acesta nu poate avea inițiativă legislativă și că, potrivit deciziei de înființare, poate doar să formuleze recomandări către prim-ministru. Ca răspuns, președintele Comitetului a declarat că obiectivul nu este „să scoatem acum noi legi ale justiției și să aruncăm justiția în aer”, ci să se creeze o punte între executiv, legislativ și societatea civilă.
Totuși, asociațiile notează că, în aceeași intervenție, s-a făcut referire la posibile modificări administrative și chiar legislative, inclusiv la „o nouă filosofie a sistemului”, ceea ce a sporit confuzia cu privire la limitele reale ale Comitetului. „Această ambiguitate a crescut nelămuririle legate de scopul și competențele acestui organism”, se precizează în comunicat.
În privința procedurilor interne, reprezentanții Ministerului Justiției au anunțat că se lucrează la un regulament de funcționare care urmează să fie transmis participanților și adoptat la o ședință viitoare, în încercarea de a clarifica modul de lucru și cadrul organizatoric.
Selecția invitaților și temele stabilite unilateral
Un alt punct criticat în comunicat este lipsa de transparență privind criteriile de selecție a ONG-urilor și asociațiilor invitate la lucrările Comitetului. Asociațiile de magistrați afirmă că mai multe organizații profesionale au solicitat participarea, însă doar unele au fost invitate, fără ca excluderea celorlalte să fie explicată. „Lipsa oricăror criterii ridică serioase semne de întrebare cu privire la subiectivismul acestui Comitet”, se arată în document.
De asemenea, asociațiile reclamă faptul că temele pentru ședința următoare, programată la 21 ianuarie 2026, au fost stabilite exclusiv de președintele Comitetului, fără a ține cont de rezultatele unei consultări ample realizate de Secția pentru Judecători a CSM, la care au răspuns peste jumătate dintre judecătorii în activitate. În schimb, problemele rezultate din consultarea procurorilor ar urma să fie discutate, ceea ce, în opinia semnatarilor, relevă „o dublă măsură evidentă”.
În comunicat se mai arată că, deși în ședință au fost abordate teme administrative precum deficitul de resurse umane, harta judiciară sau digitalizarea instanțelor, Comitetul și-a declinat competența asupra unor subiecte esențiale, care sunt deja discutate în alte structuri instituționale, fapt ce confirmă, în opinia asociațiilor, caracterul neclar al mandatului său.
Rezerve ferme, dar participare continuată
În final, asociațiile de magistrați își exprimă „rezerva și nelămurirea” față de funcționarea unui comitet „constituit fără ca scopul, competențele și efectele să fie clare”, avertizând asupra „potențialului enorm de a periclita independența justiției”. În același timp, ele anunță că vor continua să participe la lucrări, pentru a-și susține punctele de vedere și pentru a apăra independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Comunicatul este semnat de conducerile celor patru organizații profesionale și vine în contextul unei dezbateri publice intense privind rolul Comitetului și direcția în care ar putea evolua discuțiile despre justiție, dezbatere amplificată atât de pozițiile exprimate în cadrul întâlnirilor de la Palatul Victoria, cât și de litigii aflate pe rolul instanțelor privind suspendarea deciziei de înființare a acestui organism.
Comentează