Trei lungmetraje şi trei scurtmetraje, lansate între 2022 şi 2024, centrate pe personaje feminine legate de realitatea actuală a Spaniei rurale, vor rula la Institutul Cervantes din Bucureşti în această lună. Selecţia, reunită sub motto-ul „Femei rurale”, face parte din programul de tradiţie al Institutului Cervantes, „Spaţiu feminin”, iniţiat în 2010 şi construit în jurul creaţiei cineastelor din noua generaţie şi al temelor ce pun în valoare rolul esenţial al femeilor, potrivit news.ro
Filmele vor fi difuzate în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză, în datele de 9, 16, 23 şi 31 martie, începând cu ora 19.00, în Sala „Auditorium” a Institutului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38.
Intrarea este liberă în baza unei rezervări prin e-mail trimisă la adresa cultbuc@cervantes.es.
Tema acestei ediţii din „Spaţiu feminin” deschide o fereastră către lumi şi spaţii diferite de cele pe care le cunoaştem, către poveşti pline de magie sau realism prin care descoperim nuanţe surprinzătoare. Filmele propuse ne apropie de bogăţia naturii şi de modul în care oamenii care trăiesc aproape de ea îşi construiesc propria cultură. Rolul femeilor ca păstrătoare ale multora dintre aceste medii deschide o perspectivă crucială pentru a cunoaşte aceste locuri.
Cu sprijinul River Lab, responsabil pentru programarea filmelor cu ocazia Zilei Femeii Rurale, şi al Mostra Internacional de Films de Dones, care se ocupă de sesiunea de scurtmetraje, ciclul de filme din cadrul „Spaţiu feminin. Femeia rurală” reuneşte ficţiunea şi documentarul, între care graniţa este adesea ştearsă, pentru a ne apropia de o lume care ne poate învăţa multe despre propria noastră natură umană.
„Prezenta serie de filme este o mică mostră a calităţii şi diversităţii cinematografiei spaniole recente, axată pe femei din mediul rural. Este o selecţie eterogenă de filme, în care sunt portretizate femei diverse şi complexe, departe de vechile stereotipuri. Poveşti profund umane care reflectă strânsa conexiune dintre femei şi mediul rural.
Fiecare dintre filmele din acest program abordează, din perspective multiple, provocările, luptele şi amintirile care compun experienţa feminină în contexte îndepărtate de centrele urbane. Filme care abordează teme necesare precum identitatea, tradiţia, memoria, migraţia sau rolul fundamental al femeilor în păstrarea şi transformarea comunităţilor lor. Femei copac, femei vânt, cer, pământ, foc, tunet, femei rădăcină.”
(Pablo Caballero – River-Lab Gestión Cultural)
Program
Luni, 09 martie, ora 19.00
„Los pequeños amores” (2022), Spania şi Franţa (2022), 95 min
Nerecomandat minorilor sub 7 ani
Limba: spaniolă
Regie şi scenariu: Celia Rico
Cu: Adriana Ozores, María Vázquez, Aimar Vega, Blanca Apiláñez, Ferrán Rañé, Carmen Figuereo
Fără îndoială una dintre cele mai puternice voci al noului cinema spaniol, Celia Rico şi-a dezvoltat scurta filmografie pe coordonate foarte clare. Ca în debutul ei bine primit, „Viaje al cuarto de una madre” (2017), noul său film le aduce împreună pe o mamă văduvă şi pe fiica ei în jurul conceptului de cămin. Spaţiul rural este fundamental în poveste, fiind vorba despre două femei care pun în opoziţie ideea de casă, legată de sat, cu incertitudinea şi dificultăţile oraşului. Rico se apropie de lumile acestor femei cu o delicateţe extraordinară şi o sobrietate stilistică ce lasă să se întrevadă permanent povara trecutului.
Luni, 16 martie, ora 19.00
„Muyeres” (2023), Spania, documentar, 76 min
Fără restricţii de vârstă
Limba: spaniolă şi bable
Regie: Marta Lallana
Emoţionantul documentar al Maríei Lallana propune o călătorie între oniric şi real prin zona rurală din Asturiasul, ghidată de ultimele femei păstrătoare ale memoriei orale muzicale. Este o revendicare a salvării muzicii tradiţionale, atât de intrinsec legată de activităţile zilnice ale secolului XX. Grija şi respectul pentru tradiţia folclorică îşi găsesc expresia ideală în acest film amplasat în munţii din Somiedo, cu scopul de a reprezenta o serie de cântece şi cunoştinţe transmise de secole în acele locuri şi care acum sunt în pericol de dispariţie. Alături de María Lallana se află muzicianul Raül Refree pentru a înregistra aceste bijuterii de patrimoniu înainte ca acesta să dispară.
Luni, 23 martie, ora 19.00
„Secaderos” (2022), Spania/SUA, ficţiune, 98 min
Nerecomandat minorilor sub 16 ani
Limba: spaniolă
Regie şi scenariu: Rocío Mesa
Cu: Vera Centenera, Ada Mar, Tamara Arias, Cristina Eugenia Segura Molina şi José Sáez Conejero
Debutul regizoral al lui Rocío reflectă perfect pluralitatea noilor deschideri ale cinematografiei spaniole către rural. O alegorie ce apelează la realism magic pentru a uni viziuni antagonice. „Secaderos” îşi poartă privitorul într-un mic sat din Vega de Granada, un mediu bine cunoscut de regizoare, dar în acelaşi timp o realitate mult timp ignorată în cinema. Prin ochii unei fetiţe de la oraş pentru care acel sătuc este paradis, avem acces la o realitate a unor femei care şi-au petrecut întreaga viaţă muncind în tăcere, deseori renunţând la visurile lor pentru a supravieţui. Filmul lui Rocío Mesa este un titlu fundamental pentru înţelegerea motivelor pentru care ruralul este în centrul preocupărilor cinematografiei spaniole.
Marti, 31 martie, ora 19.00
Sesiune de scurtmetraje, în colaborare cu MIFDB – Mostra Internacional de Films de Dones de Barcelona
Scurtmetrajele care formează acest program au în centru muncile pescăreşti realizate de femei, reţelele de sprijin între femeile care încă lucrează şi cele aflate la pensie, sau cultura imaterială susţinută de acestea, toate formând o constelaţie de imagini rurale profund marcate de lectura de gen.
„Todo lo cubre la sal”, Spania (2023), documentar, 16 min
Fără restricţii de vârstă
Limba: spaniolă
Regie şi scenariu: Joana Moya
Într-o hală de peşte în timpul nopţii, nişte mâini bătătorite mânuiesc cu abilitate fire, ace şi cuţite, reparând o ruptură dintr-o plasa. Meseria legătoarelor continuă să supravieţuiască în multe sate pescăreşti din Spania. Cu mâinile lor acoperite de sare, ţes fără oprire în tăcere. Ele sunt parte din mare şi din misterul ei. Acest scurtmetraj explorează dimensiunea mitică şi de gen legată de mare: femei care aşteaptă în porturi şi bărbaţi care revin pe bărci după ce au scăpat de cântecele sirenelor.
„Tatuado nos ollos levamos o pouso”, Spania/Bulgaria (2023), documentar, 25 min
Fără restricţii de vârstă
Limba: galiciană şi spaniolă
Regie, scenariu, producţie, imagine şi montaj: Diana Toucedo
Diana Toucedo îşi îndreaptă camera către culegătoarele de fructe de mare de pe coastele Galiciei natale. Cu un format complet liber care se joacă cu formate analogice şi digitale, animaţie şi poezie, Diana Toucedo revendică această meserie comunitară şi matriarhală, în care cunoştinţele se transmit din generaţie în generaţie. Culegătoarele se străduiesc în fiecare zi de maree să îngrijească pragul dintre apa mării şi nisip, ce devine, de asemenea, un spaţiu relaţional care le uneşte, le oferă sprijin emoţional, moral, înţelegere, afecţiune.
„Les més grans”, Spania (2023), documentar, 20 min
Limba: catalană
Regie, scenariu şi montaj: Ulrika Andersson, Marta Codesido, Dubi Cano Reyes şi Núria Ubach
Într-un sat din interiorul Cataluniei, trei femei ies la plimbare în fiecare zi. Pilar, Remei şi Adelaida sunt cele mai bătrâne din Cabrianes şi se reunesc vorbind despre o lume în continuă transformare şi despre cele care nu mai sunt. Acest scurtmetraj, născut în contextul Masterului de Documentar Creativ al Universităţii Autonome din Barcelona, portretizează bătrâneţea ca un moment vital în care îngrijirea, liniştea şi sensibilitatea faţă de schimbare ocupă un loc central.
Comentează