Liderul deputaților UDMR cere modificarea Constituției: 'În UE în majoritatea ţărilor membre există republică parlamentară'

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a declarat, luni, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată Constituţiei, că legea fundamentală trebuie modificată, în sensul trecerii la o republică parlamentară, menţionând şi că s-ar impune ca "minorităţile naţionale să devină factori constitutivi ai statului român".

"Adoptarea Constituţiei în anul 1991 a fost un pas foarte important pe drumul făuririi unei societăţi democratice după decenii de totalitarism. Singur, acea Constituţie de la 1991 a reflectat atât momentul politic, cât şi majoritatea parlamentară existentă sau majoritatea din Adunarea constituantă, dar a reflectat şi acea euforie pentru că oamenii în sfârşit erau liberi să spună opinia liber în această ţară. (...) S-a mers pe ideea unei republici semiprezidenţiale, care nu e similar nici cu Franţa, nici cu Statele Unite. (...) La noi premierul nu este subordonat, dar preşedintele desemnează candidatul la funcţia de premier şi dacă ne uităm în ultimii 15 ani a existat un conflict major (...), mai ales când vorbim politic, de coabitare între preşedinte şi premier şi cred că acest conflict permanent, care a existat în puterea executivă, nu a făcut cinste României şi din acest punct de vedere cred că avem nevoie de o modificare a Constituţiei să lămurim anumite chestiuni", a afirmat deputatul UDMR.

El a spus că este necesară şi modificarea Constituţiei în privinţa Parlamentului.

"Noi propunem să menţinem acest sistem bicameral, dar cu atribuţii separate pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Şi ne putem gândi şi la un sistem distinct de alegere a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Sigur că prin Constituţia de la 1991 s-a instituit şi un mecanism de protecţie şi echilibru, care în multe cazuri a funcţionat, în multe cazuri nu a funcţionat, de exemplu când preşedintele României, în foarte multe cazuri, cred eu şi credem noi de la UDMR, indiferent cine a fost preşedintele României şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, neavând o activitate de mediere şi a avut o activitate eminamente politică în anumite momente în această ţară", a adăugat Csoma Botond.

Deputatul a afirmat că trebuie adus în discuţie şi statutul minorităţilor din România, menţionând că în anumite documente adoptate de CSAT şi de alte instituţii "minorităţile naţionale de multe ori reprezintă un factor de risc la adresa securităţii naţionale".

"Cred că după 30 de ani a venit timpul ca să existe o relaţie de încredere între statul român şi minorităţile naţionale care trăiesc pe teritoriul statului român şi în această privinţă s-ar impune, stimaţi colegi, ca minorităţile naţionale să devină factor constitutivi ai statului român. Cred că după 30 de ani şi în România se poate realiza acest lucru. Dacă vorbim de modificarea Constituţiei, cred că o reaşezare în sânul puterii executive am putea realiza şi prin trecerea la o republică parlamentară. (...) În Uniunea Europeană în majoritatea ţărilor membre există republică parlamentară", a adăugat deputatul UDMR.