Justiția turcă îi dă o lovitură lui Erdogan: 103 amirali în retragere, acuzați de pregătirea unei lovituri de stat, au fost achitați

Un tribunal turc a achitat marţi 103 amirali în retragere pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan îi acuzase anul trecut că pregătesc o "lovitură de stat", au anunţat mass-media turce, informează AFP, potrivit Agerpres.

Tribunalul de la Ankara însărcinat cu acest dosar a conchis că la adresa acuzaţilor nu există elemente juridice ce ar demonstra o crimă, potrivit agenţiei de presă Anadolu.

Parchetul ceruse până la 12 ani de închisoare pentru fiecare dintre aceşti foşti amirali, care au rămas în libertate în aşteptarea procesului.

Ei au fost deferiţi justiţiei după ce semnaseră în aprilie 2021 o scrisoare deschisă în favoarea respectării Convenţiei de la Montreaux din 1936.

Convenţia de la Montreux vizează demilitarizarea Mării Negre şi reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, fixând reguli stricte pentru trecerea navelor de război prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele ce duc spre Mediterana şi obligând statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.

Însă Erdogan doreşte construirea unui nou canal, Canalul Istanbul, la vest de Bosfor, pentru a relaxa una dintre căile navigabile cele mai frecventate din lume.

Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul, unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.

Amiralii în retragere îşi exprimaseră temerea că o eventuală punere sub semnul întrebării a acestei Convenţii de la Montreaux în cazul creării unui astfel de canal ar putea avea repercusiuni negative asupra Turciei.

Preşedintele turc i-a acuzat atunci pe aceşti înalţi responsabili ai marinei turce că pun la cale "o lovitură de stat" împotriva guvernului ales.

Criticii Canalului Istanbul îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect ce va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare pe cât de masivă, pe atât de inutilă.

De altfel, proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.