Inițiativă controversată - Rusia mai face un pas spre un tratat internaţional împotriva criminalităţii cibernetice

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat miercuri prin consens o rezoluţie propusă de Rusia ce vizează încheierea până în 2023 a unui tratat împotriva criminalităţii cibernetice, o iniţiativă tratată cu suspiciune de Occident, informează joi AFP, potrivit Agerpres.

Denumită "Lupta împotriva utilizării de tehnologii informatice şi de comunicaţii în scopuri infracţionale", rezoluţia al cărei co-autor este Guineea Ecuatorială, vizează modalităţile de lucru ale unui Comitet special lansat în 2019.

Acesta trebuie să ţină începând din ianuarie cel puţin şase sesiuni a câte zece zile, în alternanţă la New York şi Viena, până la prezentarea unui "proiect de convenţie Adunării Generale în cea de-a 78-a sesiune", în septembrie 2023, potrivit rezoluţiei.

Veleităţile Rusiei de a încadra într-un tratat internaţional utilizarea spaţiului cibernetic au fost vehement combătute în ultimii ani - însă în zadar - de SUA, de UE şi ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului, care văd în demersul rus un mijloc de a "pune botniţă" internetului, de a restrânge utilizarea lui şi libertatea de exprimare pe reţelele sociale.

Un tratat restrictiv ar putea facilita interzicerea accesului la internet şi întări controlul asupra utilizatorilor săi în unele ţări, atenţionează experţi.

În timpul unei dezbateri foarte lungi asupra textului, miercuri, au fost impuse amendamente la textul rus, cum ar fi obligaţia, în cazul imposibilităţii de a se ajunge la un consens, de a aproba "deciziile Comitetului pentru chestiunile de fond (...) cu o majoritate de două treimi dintre reprezentanţii prezenţi şi votanţi" ai ţărilor membre ale ONU (193) şi nu printr-o majoritate simplă.

Rezoluţia adoptată miercuri subliniază că "tehnologiile de informaţie şi de comunicaţii, care oferă imense posibilităţi pentru dezvoltarea statelor, deschid cu toate acestea noi perspective delincvenţilor şi pot duce la o amplificare a criminalităţii, atât în termeni de severitate, cât şi de complexitate" a fenomenului.

Spaţiul cibernetic este adesea o scenă prolifică pentru spionaj, şantaj, manipulare şi agresiuni, adesea la iniţiativa unor state sau grupuri parastatale.

La ora actuală, în materie de criminalitate cibernetică există un singur instrument internaţional de constrângere: Convenţia asupra infracţionalităţii cibernetice, denumită de asemenea Convenţia de la Budapesta, intrată în vigoare în 2004. Spre deosebire de textul mondial dorit de Rusia, această convenţie are doar o anvergură regională. Ea serveşte drept referinţă pentru ţările europene care se dotează cu o legislaţie asupra criminalităţii cibernetice şi drept cadru pentru cooperarea internaţională printre ţările semnatare.

Dacă un nou text va fi aprobat, Convenţia de la Budapesta ar putea fi cu timpul caducă, îşi exprimă îngrijorarea contestatarii iniţiativei ruse.