Ponderea populaţiei bancarizate în România este de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa, conform Indicelui Plăţilor Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, se arată într-un comunicat al companiei, potrivit Agerpres.
Potrivit sursei citate, la aceste rezultate contribuie nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri şi preferinţa consumatorilor şi a firmelor pentru numerar. România are performanţe semnificativ mai scăzute decât alte ţări din regiune, ponderea populaţiei bancarizate fiind de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria şi 86% în Croaţia.
O premisă majoră pentru accesul populaţiei la servicii financiare este infrastructura de plăţi. Conform Indicelui Plăţilor Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluţia plăţilor digitale la nivelul unei ţări, sub-indicele Infrastructură a obţinut 69 de puncte din 100 în România.
"Datele ne arată că, în acest moment, 2 din 5 români nu au acces la produse şi servicii financiare şi, prin urmare, nu pot utiliza plăţile digitale. Infrastructura este elementul fundamental în orice domeniu, indiferent dacă vorbim despre construcţii, transporturi sau industria de plăţi. Aşadar, dezvoltarea infrastructurii este baza pentru creşterea gradului de incluziune financiară, pe care se aşează apoi eforturile de educare a consumatorilor şi stimulare a adopţiei plăţilor digitale şi a inovaţiilor din această zonă. Sunt necesare, în continuare, investiţii susţinute pentru a creşte reţeaua naţională de terminalizare şi acceptare, în special în mediul rural şi urbanul mic. De asemenea, reglementarea cadrului legislativ joacă un rol cheie. În această privinţă, o acţiune cu impact o constituie modificarea legii cash-back prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru scăderea pragului la 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, firmele fiind astfel obligate să pună la dispoziţia clienţilor opţiuni digitale de plată începând cu 1 ianuarie 2023", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.
Sub-indicele Infrastructură analizează pregătirea infrastructurii existente şi capacitatea acesteia de a permite plăţi electronice, urmărind două componente: infrastructura fără numerar şi disponibilitatea soluţiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.
Componenta Infrastructura fără numerar a obţinut 83 de puncte la nivelul pieţei locale. Aceasta măsoară amplitudinea principalelor mijloace de plată fără numerar, analizând doi factori: penetrarea conturilor bancare şi a cardurilor de consum în rândul populaţiei adulte totale şi rata de terminalizare în rândul comercianţilor locali.
În 2021, reţeaua de conturi dezvoltată, deşi inegal accesibilă la nivelul ţării, înregistra o medie de aproximativ 1,5 conturi per adult. În mod similar, raportul dintre cardurile pentru persoane fizice şi populaţia adultă totală a fost de 1,2. Raportat doar la populaţia bancarizată, media creşte la 2 carduri per adult bancarizat, arătând că, deşi unii români deţin mai multe carduri, o mare parte a populaţiei încă nu are acces la servicii şi produse financiare de bază.
Totodată, rata de terminalizare în rândul comercianţilor locali a fost estimată la 32% în România, pondere care a crescut treptat în ultimii ani. Acest rezultat este cel mai mic comparativ cu alte ţări din regiune în care Indicele Plăţilor Digitale a fost realizat - în Bulgaria, rata de terminalizare se situează la 64%, în Ungaria la 47% şi în Croaţia la 44%.
Conform clasificării populaţiei şi a aşezărilor realizate de Banca Mondială, rata de acoperire a terminalelor POS în mediul urban se situează la 57%. Acest lucru înseamnă că terminalele sunt mai concentrate în mediul urban, indicând că o mare parte a populaţiei nu are acces la infrastructură suficientă pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată. Acest lucru determină dependenţa continuă de numerar, alimentează obiceiul de a-l folosi ca metodă principală de plată şi creşte cererea pentru numerar.
În comparaţie cu alte ţări, această diferenţă este semnificativă. Bulgaria are o concentraţie mai mare de terminale în aşezări urbane, cu 66% din terminalele POS în zonele urbane, dar şi ponderea populaţiei urbane este mai mare acolo, ajungând la aproape 40%. Croaţia are o pondere similară a populaţiei urbane cu România, de 33%; cu toate acestea, doar 49% dintre terminalele lor POS sunt amplasate în zone urbane. Ungaria arată o imagine diferită şi mai echilibrată, cu 26% din terminale amplasate în oraşe, care reprezintă 30% din populaţie, indicând o distribuţie uniformă în toată ţara.
Potrivit comunicatului, este de aşteptat ca dezvoltarea reţelei de acceptare să îmbunătăţească scorul sub-indicelui Infrastructură în următorii ani, pe baza iniţiativelor de reglementare, precum şi a tehnologiilor inovatoare de terminale, care câştigă mai mult loc pe piaţă, în special în rândul întreprinderilor mici şi al întreprinderilor care operează în afara zonelor urbane (de exemplu, soluţiile SoftPOS).
Referitor la disponibilitatea soluţiilor de plată, această componentă a obţinut 55 de puncte şi cuprinde soluţiile tradiţionale de plată, produse inovatoare, tehnologii disponibile pe piaţă şi tehnologii care nu sunt încă lansate pe piaţă, dar care au un potenţial considerabil de a promova plăţile digitale la introducerea lor.
Produsele şi tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate. Până la sfârşitul anului 2021, terminalele contactless au atins o acoperire aproape completă la nivel naţional, cu o rată de penetrare de 99%, în timp ce penetrarea cardului contactless a atins 90%, după o creştere constantă în ultimii ani.
Plata în rate este o altă soluţie disponibilă pe scară largă, fiind activată la nivelul întregii pieţe din România. Un alt exemplu este serviciul Cumperi acum, plăteşti mai târziu, care le permite utilizatorilor fie să amâne, fie să împartă plata în rate. Achiziţia cu Cashback, o formă de retragere de numerar direct la locaţia comerciantului după plata cu cardul la terminalul POS, a fost introdusă în peisajul plăţilor locale încă din 2017, oferind o alternativă viabilă pentru ATM-uri şi limitând retragerile de numerar de la aceste terminale.
Infrastructura de plăţi instant, deşi disponibilă de la începutul anului 2019, nu a crescut încă la nivel de infrastructură, pentru că, odată cu pandemia, multe bănci locale s-au concentrat pe alte proiecte strategice. De asemenea, plăţile instant sunt adesea văzute ca un canal alternativ în faza sa incipientă, care va necesita participarea întregii comunităţi bancare.
În ceea ce priveşte portofelele digitale, consumatorii români au la dispoziţie o varietate de astfel de produse: de la portofelele proprii dezvoltate de bănci şi cunoscutele aplicaţii Apple Pay (disponibil local din 2019) şi Google Pay (disponibil local din a doua jumătate a anului 2021), la aplicaţii dezvoltate de producători de dispozitive portabile, precum Garmin Pay şi Fitbit Pay, care au devenit de asemenea disponibile pentru utilizatorii anumitor bănci din România, în 2021. Cu toate acestea, plăţile cu portofele digitale mai au de câştigat teren pe piaţă.
Indicele Plăţilor Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmăreşte evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte şase ţări: Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Serbia şi România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obţinut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoştinţe şi 44 pentru Utilizare.
Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi.
Indicele Plăţilor Digitale 2021: În România, 2 din 5 adulţi sunt nebancarizaţi
Explorează subiectul
Articole Similare

104
Rareș Bogdan îl atacă în termeni duri pe Ilie Bolojan după intrarea României în recesiune: „Iei zece piei tot de pe calul care trage?”
104

527
Recesiunea tehnică, văzută de Nicușor Dan: „Nu e o surpriză. Economia încetinește de patru ani” / Mesaj și pentru politicieni
527

7
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere ultima şedinţă din această săptămână
7

1.048
INS respinge acuzațiile lui Marcel Ciolacu privind recesiunea tehnică: “Nu e nicio coafare a datelor!”
1.048

12
Creștere moderată a prețurilor de consum în SUA, sub prognoze
12

2.988
Moise Guran îl laudă pe Ilie Bolojan după ce România a intrat în recesiune: Pompierul a venit cu toporul
2.988

12
Evoluții financiar-bancare și bursiere la nivel global
12

18
Şeful OMC cere reformarea sistemului comercial global
18

993
Importurile ieftine din China, sub lupa ANAF: TVA și taxe neîncasate, amenzi egale cu prejudiciul
993

14
Acţiunile societăţii Bucur SA vor intra la tranzacţionare pe piaţa principală a BVB
14

1.582
Bătălia cifrelor! Marcel Ciolacu susține că Eurostat face lumină în cazul datelor cosmetizate de "propaganda lui Bolojan", după ce România a intrat în recesiune tehnică
1.582

13
Șeful Gazprom, Alexei Miller, reconfirmat în funcție pentru încă cinci ani
13

11
ByteDance negociază vânzarea diviziei de jocuri Moonton
11

















Comentează