Autorităţile australiene au declarat stare de catastrofă, sâmbătă, ca răspuns la incendiile devastatoare care au distrus numeroase case şi au devastat vaste suprafeţe de pădure în sud-estul rural al ţării, transmite AFP, potrivit Agerpres.
În plin val de căldură, temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius în statul Victoria - a cărui capitală este Melbourne - iar vânturile fierbinţi au creat condiţiile propice multiplicării incendiilor de vegetaţie, aşa cum s-a întâmplat în timpul "verii negre" de la sfârşitul anului 2019 şi începutul anului 2020 în aceeaşi regiune.
Unul dintre cele mai distructive incendii de vegetaţie a mistuit aproape 150.000 de hectare lângă Longwood, la 150 de kilometri nord de Melbourne, o zonă cu păduri seculare.
Starea de catastrofă, declarată sâmbătă de premierul statului Victoria, Jacinta Allan, le conferă pompierilor autoritatea de a impune evacuări de urgenţă.
"Totul se rezumă la un singur lucru: protejarea vieţii locuitorilor din Victoria", a spus oficialul. "Iar acest lucru transmite un mesaj clar: dacă vi s-a spus să plecaţi, plecaţi!", a adăugat premierul.
Trei persoane, printre care şi un copil, care fuseseră date dispărute în timpul unuia dintre cele mai active incendii din acest stat, au fost găsite, a anunţat Allan.
În total, cel puţin 130 de structuri - case, şoproane şi alte clădiri - au fost distruse în Victoria, a declarat responsabilul pentru situaţii de urgenţă al statului, Tim Wiebusch.
Zece incendii majore sunt în continuare active, a spus el, iar multe dintre ele ar putea continua "zile, dacă nu chiar săptămâni".
Cele mai mari incendii, însă, se află în zone rurale slab populate.
Sute de pompieri din toată ţara au fost mobilizaţi în lupta cu flăcările.
Fotografiile surprinse la începutul acestei săptămâni arată cerul nocturn în nuanţe de portocaliu în timp ce flăcările devastau vegetaţia.
Un alt incendiu a generat atât de multă căldură încât a declanşat o furtună izolată, au raportat pompierii.
Clima Australiei s-a încălzit, în medie, cu 1,51 grade Celsius comparativ cu 1910, susţin cercetătorii. Această schimbare a dus la o creştere a frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme, atât pe uscat, cât şi pe mare.
Comentează