Confederația Coroanei Poloneze (KKP), partid regalist și negaționist, este pe cale să devină o forță de neocolit pe scena politică a Poloniei, informează „Le Monde”, scrie Rador Radio România.
Cine e liderul
Liderul său, Grzegorz Braun, este cunoscut pentru provocările verbale și violențele fizice, iar formațiunea este creditată cu 8–10% din intențiile de vot la nivel național
Nu este un congres fondator, ci, după cum au anunțat chiar organizatorii, un „moment de cotitură decisiv” în modul lor de a face politică. Și nici temperaturile glaciale de sâmbătă, 31 ianuarie (−15°C), nici presiunile organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului de a interzice evenimentul nu au împiedicat desfășurarea congresului KINGS („Inițiative naționale, economice și locale”). Dimpotrivă, reuniunea, care a umplut până la refuz sălile unui luxos centru de conferințe aflat la 70 de kilometri de Varșovia, a fost la înălțimea așteptărilor cadrelor partidului de extremă dreapta Confederația Coroanei Poloneze (KKP).
În program: o duzină de paneluri cu „experți”, axate în jurul chestiunilor de securitate. Invitații: profesori universitari, jurnaliști, generali și ambasadori în retragere, medici veniți să vorbească anti-avort și despre „pericolele vaccinurilor”. Așadar, mult dincolo de bula în care această mișcare tradiționalistă și conspiraționistă obișnuia să evolueze.
Un simbol puternic al ieșirii din umbră și un motiv de îngrijorare crescândă pentru cei care văd în aceasta începutul unei normalizări.
„Nu este locul ca noi, politicienii, să ținem discursuri mărețe”, mărturisește Roman Fritz, mâna dreaptă a președintelui partidului, Grzegorz Braun. „Suntem aici pentru a-i asculta pe experți, în vederea elaborării unui program politic concret pentru alegerile legislative din 2027”. Cu doar două zile mai devreme, o delegație a partidului fusese primită de președintele Republicii, național-conservatorul Karol Nawrocki. „Ne prezentăm drept o forță politică rațională și responsabilă, care mizează pe cooperarea cu cele mai înalte instituții ale statului”, adaugă Fritz.
De la alegerile prezidențiale din iunie 2025, când Grzegorz Braun a obținut, spre surprinderea generală, 6,3% din voturi, Confederația Coroanei Poloneze se află în plină ascensiune. La prezidențialele din 2015, el obținuse doar 0,8%. Sondajele îi acordă astăzi 8–10% din intențiile de vot la legislative, făcând din acest partid - cel mai radical din Polonia - a patra forță politică a țării, imediat după Konfederacja (Confederația Libertate și Independență), un alt partid de extremă dreapta, cu accente mai libertariene și un discurs mai moderat. Dacă, așa cum indică toate sondajele, partidul național-conservator Dreptate și Justiție (PiS) ar câștiga alegerile legislative din 2027, nu ar putea guverna fără a forma o coaliție cu aceste două formațiuni de extremă dreapta.
Liderul PiS, Jarosław Kaczyński, se declară pentru moment categoric împotrivă, afirmând că a vota pentru Grzegorz Braun înseamnă „a vota pentru Putin” sau „împotriva intereselor vitale ale țării”. Căci, dincolo de dorința de restaurare a monarhiei, de reintroducere a pedepsei cu moartea sau de promovare a portului de arme fără restricții, ADN-ul partidului lui Grzegorz Braun este obsesia antievreiască, antiucraineană, precum și pozițiile proruse asumate.
Grzegorz Braun, în vârstă de 59 de ani, este singura personalitate cu adevărat recognoscibilă a mișcării sale. O operație recentă îl obligă să poarte un plasture negru pe ochi, ceea ce îi accentuează aerul de pirat al politicii poloneze. Vorbind o poloneză tradițională ușor forțată, aproape caricaturală, acest fiu al unui universitar renumit și al unei scriitoare își începe toate intervențiile publice cu formula „Dumnezeu să vă binecuvânteze!”. Metodele sale sunt însă mult mai puțin creștine: ele trec prin provocări verbale și violențe sistematice.
Șapte capete de acuzare planează asupra sa. La 12 decembrie 2023, a atacat celebrarea sărbătorii evreiești de Hanuka în Parlamentul polonez, stingând o menoră cu un extinctor și strigând „satanism”. Incidentul a rănit o persoană, iar filmarea a devenit virală. În palmaresul său se mai numără agresiuni fizice împotriva unor medici acuzați de practici „necatolice” sau împotriva unor cercetători ai Holocaustului, vandalizarea unor expoziții dedicate drepturilor persoanelor LGBT, distrugerea de simboluri și drapele ucrainene sau ale Uniunii Europene.
În plină pandemie, i-a strigat ministrului sănătății, Adam Niedzielski, chiar în plen: „Vei fi spânzurat!”. În loc să retracteze, a făcut din această insultă titlul unei cărți.
El practică negaționismul, fără niciun ocol. „Crimele ritualice sunt un fapt istoric. Dar camerele de gazare de la Auschwitz mă tem că sunt un fake”, afirma el la 10 iulie 2025, la Radio Wnet, reabilitând o veche legendă antisemită despre sacrificarea ritualică a copiilor catolici. Această declarație i-a adus o anchetă din partea parchetului Institutului Memoriei Naționale poloneze. În noiembrie 2025, a organizat o conferință de presă la Auschwitz pentru a denunța, printre altele, „afacerea Holocaustului”.
O icoană a culturii pop
Rusofilia sa îi lasă perplecși pe mulți observatori, întrucât este departe de a fi ceva firesc în Polonia. Grzegorz Braun este apropiat de Mateusz Piskorski, fost lider al partidului prorus Zmiana, care urmează să fie judecat pentru spionaj în favoarea Moscovei. În 2019, Braun se fotografia în Piața Roșie, în fața Kremlinului, alături de Leonid Swiridow, un jurnalist rus expulzat din Polonia pentru suspiciuni de spionaj. Lista apropiaților săi care gravitează în jurul organizațiilor simpatizante ale Rusiei este lungă, unii afișând deschis preferința pentru „modelul rusesc” în detrimentul modului de viață occidental.
Cu o lună înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, Grzegorz Braun a fost singurul deputat care a votat împotriva unei rezoluții a Parlamentului polonez de sprijin pentru Kiev. De asemenea, a fost singurul care a votat împotriva interzicerii importurilor de gaz rusesc după declanșarea războiului și a organizat imediat o serie de manifestații sub sloganul: „Stop ucrainizării Poloniei!”. O strategie riscantă, care contrazicea opinia publică la acea vreme, dar care, odată cu creșterea sentimentului antiucrainean, se dovedește astăzi profitabilă. În noiembrie 2025, partidul său a adresat o scrisoare ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cerând detensionarea situației și „normalizarea” relațiilor Est-Vest.
Regizor de documentare, Grzegorz Braun stăpânește arta punerii în scenă. Fiecare dintre excesele sale este filmat, devine viral pe rețelele sociale și îi sporește popularitatea. În campania prezidențială din 2025, a străbătut Polonia, semnând sute de extinctoare. De atunci, a devenit aproape o icoană a culturii pop, iar pe piață se găsesc numeroase produse cu chipul său: insigne, căni, tricouri, autocolante, căciuli, șepci… Pe afișe apare ca Terminator: „Hasta la vista, stângiștilor!”, lansează el, făcând trimitere la replica celebră a cyborgului cinematografic.
„Astăzi, a patra generație de iudeo-comuniști luptă împotriva unei noi generații de patrioți polonezi!”, a declarat el la deschiderea congresului KINGS, desemnând astfel elitele considerate inamice. Între rugăciuni și cântece religioase, costumele cu cravată se amestecau cu costume popular-folclorice, cu sutane sau ținute paramilitare.
„Făcător de regi”
Pe coridoare puteai întâlni personalități diametral opuse: preoți, influencerul Wojciech Olszański, alias „Reptila”, autodeclarat „fascist și stalinist”, care cheamă, de la microfonul unei televiziuni online, la „împușcarea dușmanilor patriei”. Câțiva pași mai încolo, Monika Jaruzelska, fiica ultimului dictator comunist polonez, Wojciech Jaruzelski, fostă editorialistă la Newsweek, venită să vorbească despre amenințările la adresa libertății de exprimare.
Printre numeroasele cărți puse în vânzare la eveniment se află cele care privesc „chestiunea evreiască”. Multe lucrări pledează, de asemenea, pentru ieșirea din UE. „Polonia nu este un stat independent”, subliniază Roman Fritz. „Poziția noastră este că singura cale de a ne recăpăta independența este ieșirea din UE, fără niciun compromis. Acesta este elementul care ne diferențiază de restul scenei politice.”
Potrivit unui sondaj al institutului Pollster publicat la 9 ianuarie, 22% dintre polonezi ar fi favorabili ieșirii Poloniei din UE, iar 9% nu au o opinie. Cât despre Grzegorz Braun, el înregistrează 25% încredere pozitivă într-un studiu publicat la 26 ianuarie. O dinamică ce ar putea face din el, în curând, un adevărat „făcător de regi”.
Comentează