Cugirul ar putea deveni unul dintre cele mai importante centre de producție de armament din România, în condițiile în care mai mulți investitori internaționali analizează posibilitatea de a deschide noi facilități de producție în oraș. Inclusiv producătorul belgian de armament FN Herstal ia în calcul o investiție majoră.
Anunțul a fost confirmat de ministrul Economiei, Irineu Darău, care a declarat că interesul pentru platforma industrială de la Cugir este „foarte mare”, după mai multe vizite ale investitorilor, potrivit Alba24.ro.
Interes major pentru Cugir: „Este loc pentru foarte mulți investitori”
Ministrul Economiei a subliniat că avantajele orașului sunt evidente: infrastructura existentă, terenurile disponibile și tradiția industrială.
„Ceea ce mă bucură este că mulți investitori nu doar că au vizitat fabricile de la Cugir, ci au dat declarații oficiale că sunt interesați, foarte interesați să producă acolo. Este un semn foarte bun”, a spus Irineu Darău.
Potrivit acestuia, Cugirul are capacitatea de a atrage nu doar un singur proiect, ci mai multe investiții simultan, inclusiv în parteneriat cu unitățile existente.
Cugir, locul unde se făceau arme și în spatele producției civile
Cugirul nu este un nume oarecare în industria românească. În perioada comunistă, orașul era considerat unul dintre punctele strategice ale industriei de apărare, unde, în paralel cu producția civilă – de la mașini de cusut la componente industriale – se realizau și arme și echipamente militare, sub control strict al statului. Așadar, alte țări nu cunoșteau deloc locul în care România își fabrica armele, era deci un loc secret la care destul de puțini oameni aveau acces.
Tocmai această dublă funcționare, discretă și puțin transparentă, a alimentat de-a lungul timpului percepția publică potrivit căreia la Cugir ar fi existat o veritabilă „fabrică secretă” de armament, integrată într-un sistem industrial mult mai amplu.
Nu doar asamblare: România vrea producție reală
Un punct esențial în negocierile cu investitorii este nivelul implicării industriale.
Ministrul a precizat că România nu își dorește simple operațiuni de asamblare, ci integrarea în lanțul global de producție.
„Vrem și producție în România, nu doar asamblare. Vrem să facem parte din lanțul de producție global și european”, a declarat Darău.
În același timp, autoritățile iau în calcul parteneriate între companii de stat și investitori privați, inclusiv cu posibilitatea introducerii managementului privat.
„Suntem foarte deschiși și la management privat, pentru că de multe ori managementul de stat nu este neapărat cel mai bun”, a adăugat ministrul.
Decizie până la 31 mai: miza fondurilor europene
Un moment decisiv pentru aceste investiții va fi finalul lunii mai. Până la 31 mai trebuie semnate contractele de cooperare care stabilesc inclusiv condițiile de localizare a producției în România.
Aceste contracte sunt legate de mecanismul SAFE, care poate aduce finanțări importante pentru industria de apărare.
„Vom ști până la acel moment exact ce furnizori vor semna cu statul român acele contracte care să beneficieze de fondurile din mecanismul SAFE”, a explicat ministrul Economiei.
Cugirul, punct strategic pentru industria de apărare
În acest context, Cugirul apare ca un punct strategic, cu potențial de relansare industrială. Orașul are deja două unități importante în subordinea Romarm, iar interesul investitorilor ar putea transforma zona într-un hub regional.
Ministrul Economiei a subliniat că există mai multe scenarii pe masă: fie construirea unei fabrici complet noi, fie dezvoltarea unor parteneriate cu unitățile existente.
„La Cugir este potențial pentru mai multe proiecte și pentru mai mulți investitori. Suntem deschiși la toate formele potrivite economic prin care să existe producție și oamenii să aibă de lucru”, a spus Darău.
Comentează