Presiunile Washingtonului asupra Groenlandei alimentează temeri că negocierile cu Statele Unite nu vor duce la niciun compromis real. Danemarca și Groenlanda au trimis reprezentanți la Washington, sperând să tempereze escaladarea printr-un dialog direct cu administrația americană, relatează POLITICO.
Dar planul unei conversații diplomatice liniștitoare a escaladat într-o confruntare tensionată la Casa Albă cu „inamicul” Uniunii Europene, J.D. Vance.
În ultimul an, vicepreședintele SUA și-a câștigat reputația de a fi ostil „bătrânului continent”, iar multe guverne europene se tem de influența sa dură asupra președintelui Donald Trump atunci când vine vorba de preluarea de teritorii de la un aliat vechi. Dintre cei 10 miniștri și oficiali care au vorbit sub protecția anonimatului pentru POLITICO pentru acest articol, niciunul nu îl considera pe Vance un aliat – nici în discuțiile despre Groenlanda, nici în relația transatlantică în general.
„Vance ne urăște”, a spus un diplomat european, care a cerut anonimatul pentru a vorbi sincer, la fel ca ceilalți citați în acest articol. Anunțul că vicepreședintele va conduce discuțiile de la Washington despre Groenlanda a alarmat partea europeană. „El este durul”, a spus același diplomat. „Faptul că este acolo spune multe și cred că este negativ pentru rezultat.”
Trump spune că vrea „proprietatea” Groenlandei din motive de securitate națională ale SUA și că o va obține fie prin negociere, fie, dacă va fi necesar, poate chiar prin mijloace militare.
Miza este mult mai mare decât simpla soartă a unei insule cu 57.000 de locuitori sau chiar decât viitorul Arcticii. Retorica belicoasă venită de la Casa Albă i-a consternat pe aliații NATO ai Americii și a provocat avertismente din partea Danemarcei că o asemenea mișcare ar distruge alianța occidentală postbelică. Alții spun că aceasta este deja fatală pentru ordinea internațională pe care se bazează relațiile transatlantice.
În cele din urmă, discuțiile de miercuri de la Washington au decurs „pe cât de bine se putea”, au declarat oficialii după aceea: americanii au fost direcți, dar nu a existat o declarație de război. De asemenea, întâlnirea nu a degenerat într-o umilire publică de genul celei pe care Vance a dezlănțuit-o împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite la Casa Albă anul trecut.
Cele două părți și-au susținut clar pozițiile, cu fermitate, dar au decis să continue dialogul. Un grup de lucru la nivel înalt va analiza dacă se poate ajunge la vreun compromis între danezi, groenlandezi și Trump.
„Dezacord fundamental”
Discuția „nu a fost atât de reușită încât să ajungem la o concluzie în care colegii noștri americani să spună: «Ne pare rău, a fost o neînțelegere totală, am renunțat la ambițiile noastre»”, a glumit ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, în fața jurnaliștilor, după ceea ce el a descris drept un schimb de opinii „franc” cu Vance și Rubio. „Este clar că există un dezacord.”
„Președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda”, a adăugat Rasmussen. „Pentru noi, ideile care nu ar respecta integritatea teritorială a Regatului Danemarcei sau dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile. Și, prin urmare, avem în continuare un dezacord fundamental. Și suntem de acord să nu fim de acord.”
Discuțiile viitoare trebuie, a spus el, să respecte „liniile roșii” stabilite de Groenlanda și Danemarca. Se speră că grupul de lucru va ajuta la „scăderea temperaturii” pe acest subiect atunci când își va începe activitatea în următoarele săptămâni, a mai adăugat Rasmussen.
Micul câștig, pentru danezi, este că problema Groenlandei a trecut – pentru moment – de la imaginile sălbatice de pe rețelele sociale, cu insula îmbrăcată în steagul american, într-un canal diplomatic adecvat, oferind tuturor timp să se calmeze.
Dacă acest lucru va dura, ar fi deja ceva.
Un flux de postări pe X ale aliaților lui Trump – alături de declarațiile neînduplecate ale președintelui însuși – i-au lăsat consternați pe oficialii europeni. Într-una dintre ele, publicată săptămâna aceasta de Casa Albă, Trump poate fi văzut privind pe fereastra Biroului Oval către o scenă care înfățișează harta înghețată a Groenlandei. În spatele lui, privind și el, se află Vance. „A fost groaznic”, a spus pentru POLITICO primul diplomat citat mai sus.
Niciun prieten
Puțini europeni vor uita atacurile lui Vance împotriva lui Zelenski în confruntarea de la Casa Albă din februarie anul trecut. Vance i-a lăsat, de asemenea, șocați și îngroziți pe europeni atunci când i-a atacat dur pentru refuzul de a colabora cu extrema dreaptă și s-a plâns amar de cât de mult resentiment are față de faptul că America plătește pentru securitatea Europei.
Prin contrast, Rubio este descris adesea drept „solid” de către oficialii europeni și este, în general, văzut ca cineva mult mai apropiat de prioritățile curentului principal european, în special în privința securității și a războiului din Ucraina.
La momentul redactării acestui articol, Vance nu își prezentase public versiunea sa despre discuțiile de miercuri privind Groenlanda. Ca răspuns la o solicitare de comentarii, adjunctul purtătorului său de cuvânt a indicat declarații anterioare în care vicepreședintele spusese: „Iubesc Europa” și popoarele europene – dar a adăugat că liderii europeni au fost „adormiți la volan” și că administrația Trump este frustrată de faptul că aceștia nu au abordat probleme precum migrația și investițiile în apărare.
Un oficial al UE, vorbind după întâlnire, a sugerat că, de fapt, este un lucru bun că Vance este implicat, deoarece el „ia deciziile” și are influență asupra lui Trump.
În alte părți însă, scepticismul rămâne profund – și se transformă în alarmă la perspectiva că, atunci când al doilea mandat al lui Trump se va încheia, Vance ar putea prelua Casa Albă. În timp ce Trump poate fi distras, spun unii oficiali UE, Vance pare mult mai ideologic în ostilitatea sa față de Europa. Acest lucru ar reprezenta un risc nu doar pentru Groenlanda, ci și pentru NATO și Ucraina. Unii diplomați ai UE văd ambițiile teritoriale ale lui Trump ca parte a unui tipar care include atacurile lui Vance și noua strategie de securitate națională a Casei Albe, care urmărește să redirecționeze democrația europeană spre obiectivele mișcării MAGA a lui Trump.
În ceea ce privește disputa legată de Groenlanda, mulți dintre cei de la Bruxelles și din capitalele europene sunt pesimiști. Chiar și Rasmussen, ministrul danez de Externe, nu a pretins că un acord este aproape și a recunoscut că s-ar putea să nu existe niciodată.
„Trump nu vrea să investească într-un lucru pe care nu îl deține”, a spus un diplomat al UE.
Statele Unite au deja un acces larg în Groenlanda pentru desfășurări militare în baza acordurilor existente și ar putea investi cu ușurință în dezvoltarea economică suplimentară, potrivit danezilor și aliaților lor.
„Nu este clar ce anume mai este de negociat, pentru că americanii pot avea deja tot ce vor”, a spus un alt diplomat. „Singurul lucru pe care Danemarca nu îl poate oferi este să spună că Groenlanda poate deveni americană.”
S-ar putea să nu fie vorba despre ce poate oferi Groenlanda, dacă, în cele din urmă, președintele și adjunctul său dornic decid pur și simplu să o ia.
Comentează