România ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, în contextul măsurilor deja aprobate şi al controlului cheltuielilor, a declarat luni Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, la CFA Forecast Dinner.
"Cred că e realist să ne aşteptăm în 2026 la un deficit bugetar de maximum 6% din PIB. În 2025 deja a fost supra-performanţă faţă de ţinte. Pentru mine, cel puţin, nu a fost neapărat o surpriză. Sunt deja măsuri care au fost aprobate şi în Parlament, au trecut şi de Curtea Constituţională, care în principiu ar trebui să fie suficiente să atingem ţinta de 6% din PIB. Poate chiar să fim uşor sub 6% din PIB. Mai depinde şi de bugetul pe 2026. Sper să nu fie niciun fel de surpriză mare acolo, dar nu poţi să ştii niciodată, pentru că asta e altă problemă şi e legată şi de credibilitatea României şi de costul de împrumut", a menţionat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
În ceea ce priveşte anul 2027, economistul a arătat că perspectiva este mai incertă, în lipsa unor măsuri deja definite, potrivit Agerpres.
"E un pic mai complicat anul 2027, pentru că nu există măsuri în legătură cu anul viitor. Sunt poate încercări, dar nu avem nimic concret. Eu sunt optimist, însă nu ştiu dacă este realist. Prognoza de deficit bugetar este sub 5% pentru 2027, având în vede atât partea de venituri, cât şi partea de cheltuieli. Pe partea de venituri e vorba, în principal, de îmbunătăţirea colectării. E ceva ce România nu a reuşit să facă în ultimii aproximativ 20 de ani. Cu toate astea, cred că se va întâmpla ceva anul următor. De ce? Pentru că văd mult mai mult efort în acea direcţie din partea Guvernului actual. Şi în afară de asta, dezechilibrele sau decalajele dintre ce se poate încasa legat de nivelul de taxare şi ce se încasează efectiv au cam crescut în ultima perioadă. Există efort în acea direcţie, pe partea de venituri", a adăugat economistul.
În opinia sa, controlul cheltuielilor va continua anul viitor.
"Pe partea de cheltuieli, după doi ani în care salariile şi pensiile au fost îngheţate, 2025 şi 2026, nu cred că e rezonabil să credem că vor rămâne îngheţate în 2027 - însă cred că vor fi creşteri sub PIB nominal, ceea ce ar fi suficient ca să continue controlul cheltuielilor. Ce am văzut în această ajustare, mai ales în 2025, când deficitul a surprins în jos, s-a întâmplat pe baza a doi factori. Unul este reprezentat de controlul strict al cheltuielilor, care a fost strict cu adevărat, iar cu acest Guvern probabil va continua. Al doilea factor a fost TVA. Există oameni care au fost împotriva creşterii TVA, însă când ne uităm pe partea de venituri, nu prea e altceva care să explice supra-performanţa", a mai spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul ediţiei din 2026 a CFA Forecast Dinner, eveniment care marchează 20 de ani de la lansarea în România şi 25 de ani de activitate a Asociaţiei CFA România, afiliată CFA Institute, având ca temă "Direcţia strategică a României pentru următorii 10 ani".
De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc o sesiune de prognoză macroeconomică, în cadrul căreia participanţii au prezentat estimări-cheie privind evoluţia principalilor indicatori economici ai României. Astfel, 46% au votat pentru o creştere economică situată între 1% şi 1,5% în 2026. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, 38% prognozează că se va situa între 5% şi 6% anul viitor.
Comentează