Documentele verificate la Muzeul ''Enescu" nu prezentau urme de deteriorare sau de modificare a stării lor, a afirmat, vineri, dr. Emanuel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor, coordonatorul comisiei stabilită de Ministerul Culturii pentru verificarea situaţiei patrimoniului Muzeului Naţional "George Enescu" - Palatul Cantacuzino, potrivit Agerpres.
Comisia, stabilită prin OMC 2583/09.03.2026, i-a avut în componenţă pe dr. Emanuel Petac, şef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române - preşedinte, şi pe membrii Andrea Bernath, specialist în conservarea şi restaurarea bunurilor culturale, Nicoleta Rahme, director Direcţia Colecţii şi Servicii de Bibliotecă BNaR, dr. Laura Troşan, restaurator expert acreditat, Anca Ioana Andreescu, şef Serviciu Colecţii Speciale din Biblioteca Naţională a României.
"Ce am constatat noi din punct de vedere al artefactelor depozitate: am fost acolo câteva ore, nici vorbă nu poate fi de verificarea întregului material patrimonial al Muzeului Naţional "George Enescu", pentru bunul motiv că sunt peste trei mii de obiecte. (...) Toate pe care le-am văzut sunt depozitate în cutii, sunt pe rafturi metalice, nu au contact nici pe departe, nu sunt pe sol, să spunem, sunt în cutii neutre din punct de vedere al ph-ului, temperatura şi umiditatea înăuntru, aşa cum se prezentau ele ieri, aşa cum arătau termohidrografele, erau în parametri legali", a precizat acesta în cadrul conferinţei de la Biblioteca Naţională a României..
Artefactele erau păstrate în cutii neutre, erau puse în folii profesionale de plastic, foarte bine păstrate, a adăugat el.
"N-am constatat, n-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare sau urme de modificare a stării lui în ultimii ani, altfel decât ar fi fost acel document, inclusiv cel pe care-l vedeţi (pagină din Simfonia a III-a de George Enescu - n.r.), altfel decât ar fi fost el în perioada anterioară, să zicem a anului 2021. Am înţeles că fondul documentar de acolo ar fi digitalizat în proporţie de 90%, nu mai că acest lucru nu este public, asta este altă treabă, dar el există şi poate face o comparaţie cu momentul când a fost digitizat, în 2012", a declarat Emanuel Petac.
Toată arhiva va fi cercetată de oameni de specialitate, care să constate starea absolută a tuturor obiectelor.
"Am întrebat-o pe doamna conservator: doamnă, sunteţi persoana care cunoaşteţi cel mai bine fondul documentar de acolo. Arătaţi-ne un document sau ceva documente despre care ziceţi că s-au deteriorat. N-am primit niciunul. Dacă n-am primit nici noi, nu putem să vă spunem că am văzut vreunul, pentru că n-am văzut, iar cele pe care le-am verificat nu erau deteriorate", a mai afirmat dr. Emanuel Petac.
Preşedintele comisiei a amintit că "decizia de stocare s-a luat la începutul lunii august 2021, în cadrul unui Consiliu de Administraţie al muzeului, în momentul în care au fost informaţi că trebuie să plece de acolo că vine şantierul peste ei. Şi atunci, cu speranţa că va dura maxim doi ani, atunci au decis să le pună în containere şi în condiţiile în care se află şi astăzi".
El a precizat că tot ce au putut să facă membrii comisiei, într-o singură zi, "a fost să ne ducem şi să constatăm vizual, prin comparaţie cu fotografii, scanări anterioare şi strict vizual, cum se prezentau şi cum erau depozitate, păstrate, conservate obiectele la momentul respectiv".
Întrebat dacă au putut vedea nişte rapoarte despre modul cum au fost păstrate artefactele, Emanuel Petac a afirmat că nu a primit nimic de felul acesta, pentru că "nu prea sunt".
Despre asigurarea manuscriselor, Petea a spus că nu sunt asigurate "cu siguranţă".
"Asta nu este o situaţie strict specifică Muzeului Naţional "George Enescu". Nu este nimic asigurat în ţară de când este legea. Pentru că vă daţi seama că ar fi vorba despre sume enorme să plăteşti asigurare (...). Dacă ai plăti asigurare pe toate, ceea ce înseamnă evaluare şi reevaluare şi, eventual, casate, ceea ce nu este cazul, că nu ai cum, nu ai resursa umană şi financiară, dar, presupunând că ai avea toate acestea, ar fi vorba de sume enorme", a precizat preşedintele comisiei.
Într-o intervenţie video, Andrea Bernath, specialist în conservarea şi restaurarea bunurilor culturale, a afirmat că "materialele folosite pentru împachetare şi ambalare au fost de înaltă calitate".
"Despre manuscrise aş vrea să vă spun că cele mai preţioase dintre ele erau individual puse în plicuri mai largi, care este o modalitate de a proteja hârtia, recunoscută în mediul specific, şi nu au în acest fel posibilitatea să fie afectate de fluctuaţiile curente, de scurtă durată. (...) Sunt foarte bine împachetate şi acest lucru întârzie impactul factorilor schimbaţi în aceste containere. De asemenea, există piese de tipul tablourilor, dar noi nu le-am văzut, pentru că şi ele, la rândul lor, sunt împachetate în material textil de tip bumbac-monton, care este un alt material utilizat în rândul colegilor care se ocupă de conservare preventivă", a explicat Andrea Bernath.
Despre climatul în care au fost depozitate artefactele, Bernath a menţionat că acestea "se încadrează în normele prevăzute, deşi se pot face îmbunătăţiri la acest microclimat". A mai spus că artefactele nu sunt depozitate în condiţii optime şi s-au propus soluţii, "dar toate aceste soluţii sunt supuse unei evaluări cel puţin la fel de laborioase ca acest început de analiză".
Nicoleta Rahme, director Direcţia Colecţii şi Servicii de Bibliotecă BNaR, a precizat că mutarea documentelor trebuie să fie făcută cu foarte mare atenţie.
"Pentru o perioadă fie se pot lua alte containere, fie se relochează într-un depozit muzeal, dar care să aibă absolut toate condiţiile necesare. Or, documentele care se păstrează într-un microclimat, ele se adaptează acolo. Nu poţi să le iei efectiv. Ele trebuie luate şi în prezenţa gestionarului, chiar dacă sunt 3.000, trebuie obiect cu obiect predate. Nu le poţi reloca imediat. Sau pot fi mutate într-un spaţiu non-muzeal, dar care are absolut toate condiţiile respective şi rafturi", a spus Nicoleta Rahme.
Prezent la conferinţă, Bogdan Trâmbaciu, directorul Unităţii de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, a menţionat că depunerea ofertelor pentru restaurarea Palatului Cantacuzino a fost deschisă până pe 16 februarie şi a fost o singură ofertă.
"În decembrie am lansat licitaţia pentru proiectare plus execuţie, restaurare Palatul Cantacuzino şi tot ansamblul de acolo, în 16 februarie s-a finalizat depunerea ofertelor şi am primit o singură ofertă, în care ofertant este asociaţia formată din Edificia Carpaţi, Profesional Construct Proiectare, Remon Proiect SRL, cu subcontractanţi Tehnoclima şi Tehnoinstal, care în momentul actual este în evaluare. Având în vedere că avem un singur participant la licitaţie, evaluarea probabil va merge repede. În acest moment, evaluarea se face la nivel tehnic, etapa financiară este finală şi estimăm că vom semna contractul în acest prim trimestru al anului. Din momentul în care contractul va fi semnat, vom putea interveni asupra clădirii şi vom putea restaura clădirea. Va fi un contract de proiectare plus execuţie, proiectare însemnând proiect tehnic nou plus execuţia lucrărilor, perioada estimată până la finalizare fiind de 36 de luni", a arătat Trâmbaciu.
Comentează