Dezvăluiri de la Bruxelles: Ce se ascunde în spatele succesului european al Republicii Moldova (surse)

Republica Moldova va avea de îndeplinit o listă mai scurtă de paşi, dar mai generali, iar Ucraina o listă mai lungă de paşi, dar mai concreţi, ca urmare a obţinerii statutului de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, potrivit unor surse politice citate de Agerpres.

Sursele menţionate au indicat faptul că România a ajutat Republica Moldova să completeze chestionarul Comisiei Europene privind aderarea la UE, la solicitarea părţii moldovene, iar Ucraina a beneficiat de sprijinul CE.

De asemenea, acestea au precizat că decizia Consiliului European cu privire la Ucraina era una aşteptată, în timp ce pentru Republica Moldova era mai puţin aşteptată. România a susţinut Republica Moldova şi Georgia în acest demers prin intermediul autorităţilor de la Bucureşti. De asemenea, un rol important l-a avut şi conferinţa internaţională de sprijin pentru Republicii Moldova, au arătat sursele politice. A doua conferinţă de sprijin pentru Republica Moldova va avea loc în a doua jumătate a lunii iulie.

"Dacă Republica Moldova nu ar fi primit statutul de ţară candidat, Rusia ar fi interpretat acest lucru ca pe o invitaţie deschisă", au arătat sursele citate.

Conform surselor citate, argumentele pentru ca Republica Moldova să obţină acest statut au fost că preşedintele şi Guvernul acestei ţări sunt pro-europene, că este o ţară mai mică şi mai uşor de gestionat şi că nu există o competiţie între Republica Moldova şi Ucraina.

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.