Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au convenit joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, să adauge Corpul Gardienilor Revoluției din Iran (CGRI/IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste, anunțul fiind făcut pe platforma X de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Decizia de la Bruxelles
„Miniștrii de Externe ai UE tocmai au făcut un pas decisiv prin desemnarea Gardienilor Revoluției iraniene drept organizație teroristă”, a scris Kallas, adăugând că „orice regim care ucide mii dintre propriii cetățeni acționează în vederea propriei morți”.
Decizia vine pe fondul unei reprimări violente a protestelor din Iran, în care surse citate de presa internațională vorbesc despre mii de morți, iar activiștii HRANA indică un bilanț de cel puțin 6.373 de victime în timpul tulburărilor.
Ce înseamnă „lista teroristă” a UE
Înscrierea pe „lista UE a terorismului” activează, în mod direct, măsuri de înghețare a fondurilor și a activelor aflate sub jurisdicția UE și interzice punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice către entitatea listată, inclusiv indirect.
Cadrul este cel stabilit după 2001 pentru combaterea terorismului și include și cooperare polițienească și judiciară în materie penală, iar criteriile de listare prevăd existența unei decizii a unei autorități competente dintr-un stat membru sau dintr-un stat terț privind investigații, urmăriri penale sau condamnări.
În practică, desemnarea poate ridica și miza penală în statele membre, deoarece un astfel de statut este folosit adesea ca bază pentru dosare ce vizează sprijinirea sau facilitarea activităților unei organizații teroriste, în funcție de legislațiile naționale.
Pachetul paralel de sancțiuni
În aceeași zi, Consiliul Afaceri Externe a aprobat și un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, vizând persoane și entități asociate represiunii și sprijinului acordat Rusiei, inclusiv pe zona de cenzură a internetului, potrivit diplomației și unor declarații citate de Reuters.
Presa germană notează că pe lista de sancțiuni figurează inclusiv nume din aparatul guvernamental și judiciar iranian, în timp ce măsura de desemnare a IRGC ca organizație teroristă este prezentată la Bruxelles drept un „semnal” de presiune politică, în paralel cu instrumentele de sancțiuni deja existente.
Parlamentul European arăta, într-o rezoluție adoptată la 22 ianuarie 2026, că prin diverse regimuri de sancțiuni UE erau deja vizați „peste 230” de indivizi și „40” de entități iraniene, inclusiv IRGC, și cerea „fără întârziere” desemnarea completă a IRGC, inclusiv a miliției Basij și a Forței Quds.
Reacții și efecte diplomatice
Dezbaterea a fost mult timp blocată de rezerve legate de posibile represalii și de riscul asupra europenilor aflați în Iran, însă Kallas a susținut joi dimineață că „riscurile au fost calculate” și că „canalele diplomatice vor rămâne deschise”, iar interacțiunile cu ministrul iranian de Externe nu ar intra sub incidența listării.
În plan regional, tensiunile au continuat să crească, iar relatări ale presei internaționale menționează amenințări iraniene și exerciții militare, inclusiv în Strâmtoarea Hormuz, pe fondul avertismentelor de răspuns rapid la eventuale acțiuni militare ale SUA.
Prin desemnarea IRGC, UE se aliniază unor state care au făcut deja acest pas, precum Canada, în timp ce în Regatul Unit discuția rămâne separată și controversată, din motive invocate de autorități privind funcționarea diplomației și nevoia de canale de comunicare.
Comentează