Rusia a declarat marţi că are solidaritatea sa faţă de Cuba este neclintită, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a spus că se aşteaptă „să aibă onoarea de a prelua Cuba” şi că „poate face orice doreşte” cu republica insulară comunistă, relatează Reuters. Cuba a mai constituit un subiect de tensiune între SUA și URSS, în anul 1962, atunci când rușii au plasat armamentul nuclear la Havana, care se află chiar în coasta Americii.
Rusia, mesaj pentru ”poporul frate cubanez”
Fără a-l menţiona pe Trump explicit, Ministerul de Externe al Rusiei şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la escaladarea tensiunilor în jurul a ceea ce a numit „Insula Libertăţii”.
„Rusia îşi reafirmă solidaritatea neclintită cu guvernul şi poporul frate al Cubei”, a declarat ministerul. „Condamnăm cu fermitate încercările de ingerinţă grosolană în afacerile interne ale unui stat suveran, intimidarea şi utilizarea măsurilor restrictive unilaterale ilegale”, a transmis MAE rus.
Trump a intensificat presiunea economică asupra Cubei, impunând un blocaj petrolier care a paralizat sistemul său de producere a energiei electrice, deja învechit.
The New York Times a scris că îndepărtarea preşedintelui cubanez Miguel Diaz-Canel din funcţie este un obiectiv cheie al SUA. Citând patru persoane familiarizate cu discuţiile, ziarul a afirmat că americanii au semnalat negociatorilor cubanezi că Diaz-Canel trebuie să plece, dar lasă următorii paşi în seama cubanezilor.
Kremlinul a declarat că se află în contact cu conducerea cubaneză şi că Moscova este gata să ofere toată asistenţa posibilă.
„Astăzi, Insula Libertăţii se confruntă cu provocări fără precedent, care au devenit o consecinţă directă a embargoului comercial, economic, financiar şi, mai recent, energetic impus de SUA împotriva Cubei”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei.
Rusia dă asigurări că a oferit şi va continua „să ofere Cubei sprijinul necesar, inclusiv sprijin financiar”.
Rusia a fost privată de un aliat atunci când Statele Unite l-au răsturnat de la putere pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, deşi Rusia a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului declanşate de atacul SUA şi al Israelului asupra Iranului, un partener strategic al Moscovei.
Cuba a fost un aliat apropiat al Moscovei timp de decenii, după revoluţia comunistă din 1959 care l-a adus pe Fidel Castro la putere, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Mai recent, Rusia a sprijinit insula atât cu finanţare, cât şi cu bunuri materiale.
Trump vrea să preia Cuba
Preşedintele SUA şi-a intensificat luni retorica împotriva Cubei, afirmând că se aşteaptă să aibă „onoarea” de a „prelua Cuba într-o formă sau alta”. El a spus că „poate face orice doreşte” cu ţara vecină.
Declaraţiile sale ameninţătoare vin chiar în momentul în care Cuba şi Statele Unite au deschis discuţii menite să îmbunătăţească relaţiile lor în mare parte nefavorabile, care au ajuns la unul dintre cele mai controversate momente din cei 67 de ani de când Fidel Castro a răsturnat regimul de la Havana care până atunci fusese un aliat apropiat al SUA.
Preşedintele actual Diaz-Canel, în vârstă de 65 de ani, care i-a succedat în funcţia de preşedinte regretatului Fidel Castro şi fratelui acestuia, Raul Castro, în 2018 a declarat vineri că se aşteaptă ca discuţiile cu Statele Unite să se desfăşoare „în conformitate cu principiile egalităţii şi respectului faţă de sistemele politice ale ambelor ţări, suveranităţii şi autodeterminării”.
Criza rachetelor din 1962
Criza rachetelor din Cuba (octombrie 1962) a fost punctul culminant al Războiului Rece, fiind momentul în care omenirea s-a aflat cel mai aproape de un război nuclear între SUA și URSS.
14 octombrie: Un avion american de spionaj U-2 fotografiază baze de lansare pentru rachete nucleare sovietice în curs de construcție în Cuba.
16 octombrie: Președintele John F. Kennedy este informat și convoacă grupul de consilieri ExComm pentru a analiza opțiunile: atac aerian, invazie sau blocadă.
22 octombrie: Kennedy anunță public prezența rachetelor și instituie o „carantină” navală (blocadă) în jurul Cubei pentru a opri transporturile sovietice ulterioare.
24 octombrie: Navele sovietice care se îndreptau spre Cuba încetinesc sau își schimbă cursul la întâlnirea cu linia de blocadă.
27 octombrie („Sâmbăta Neagră”): Tensiunea atinge cote maxime; un avion U-2 este doborât deasupra Cubei, iar forțele americane trec la nivelul de alertă DEFCON 2.
28 octombrie: Criza se încheie diplomatic după negocieri secrete.
Rezolvarea conflictului
Liderul sovietic Nikita Hrușciov a acceptat demontarea și retragerea rachetelor din Cuba sub următoarele condiții:
Public: Statele Unite au promis oficial că nu vor invada Cuba.
Secret: SUA au fost de acord să retragă rachetele lor nucleare Jupiter staționate în Turcia și Italia
Comentează