Un raport recent al Curții de Conturi scoate la lumină o realitate incomodă pentru actualii lideri ai statului: instituțiile pe care le-au condus sau reprezentat în trecut se regăsesc astăzi în topul celor mai îndatorate administrații publice din România. Cifrele vorbesc de la sine.
Un raport Raport de audit financiar pentru anul 2024, la Ministerul Finanțelor privind datoria publică a României scoate în evidență o realitate care capătă o dimensiune aparte în actualul context politic: cele mai îndatorate administrații locale din țară coincid, în bună măsură, cu zonele conduse în ultimii ani de lideri care astăzi ocupă cele mai înalte funcții în stat. Datele nu formulează acuzații, însă conturează o imagine în care concentrarea datoriei publice locale se suprapune peste traseele politice ale unor figuri-cheie precum Ilie Bolojan, Nicușor Dan, Ciprian Ciucu sau Hubert Thuma.
Capitala, polul datoriei: aproape o șesime din total
Pe întreg intervalul analizat, tendința este una clar ascendentă: datoria publică a României a crescut constant de la an la an, depășind pragul de 1.000 de miliarde de lei și ajungând la 1.129,9 miliarde lei la finalul lui 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate de Curtea de Conturi.
Potrivit raportului, Municipiul București concentrează 15,91% din totalul datoriei publice locale directe, fiind de departe cea mai îndatorată unitate administrativ-teritorială din România. În valori absolute, datoria Capitalei a crescut de la aproximativ 3,79 miliarde lei în 2022 la peste 4,06 miliarde lei în 2024, confirmând o tendință ascendentă pe parcursul ultimilor ani.
Această evoluție se produce în perioada în care Nicușor Dan a exercitat funcția de primar general, înainte de a ajunge președinte al României. În paralel, administrația Capitalei a fost caracterizată de un efort de echilibrare bugetară și investiții în infrastructură, însă cifrele arată că nivelul datoriei a rămas ridicat și în creștere.
Sectoarele Bucureștiului: miliarde de lei în joc
Pe lângă Primăria Generală, și sectoarele Capitalei ocupă poziții fruntașe în clasamentul datoriei publice locale.
Sectorul 4 - condus de Daniel Băluță (PSD) ajunge la o pondere de 8,36% din total, cu o datorie care depășește 2,13 miliarde lei în 2024, în creștere față de aproximativ 1,35 miliarde lei în 2022. Sectorul 3 - condus de Robert Negoiță (PSD) are o pondere de 5,97%, depășind pragul de 1,5 miliarde lei, iar Sectorul 6, condus la acea vreme de Ciprian Ciucu - actualul primar general al Capitalei -, ajunge la 4,90%, cu un nivel de aproximativ 1,25 miliarde lei în 2024.
Evoluția pe trei ani indică o consolidare a acestor niveluri ridicate de îndatorare, în contextul unor programe de investiții extinse și al presiunilor bugetare constante la nivel local.
Bihor, „model administrativ” cu datorie în creștere
Județul Bihor, condus la vremea analizată de auditori de Ilie Bolojan, din 2020 și promovat adesea ca exemplu de eficiență administrativă, se regăsește în topul datoriei publice locale, cu o pondere de 4,70%.
Datele arată o creștere accelerată: de la aproximativ 615 milioane lei în 2022, datoria ajunge la peste 1,2 miliarde lei în 2024. Practic, în doar doi ani, nivelul îndatorării aproape se dublează.
Această evoluție trebuie privită în paralel cu strategia de dezvoltare accelerată a județului, bazată pe investiții în infrastructură și atragerea de fonduri, dar și cu presiunea pe bugetele locale generată de aceste proiecte.
Ilfov - un nou pol de îndatorare
Județul Ilfov, condus de Hubert Thuma, apare și el în top, cu o pondere de 4,16% din totalul datoriei publice locale. În termeni absoluți, datoria crește de la aproximativ 990 milioane lei în 2022 la peste 1,06 miliarde lei în 2024.
Dezvoltarea accelerată a zonei metropolitane București-Ilfov, proiectele de infrastructură și presiunea urbanistică explică parțial această evoluție, însă cifrele indică o consolidare a unui nou centru de îndatorare în jurul Capitalei.
O hartă a datoriei care coincide cu harta puterii
Privite împreună, aceste date conturează o hartă a datoriei publice locale în care cele mai mari valori sunt concentrate exact în zonele conduse de lideri politici aflați astăzi în vârful statului sau în prim-planul administrației publice.
Ilie Bolojan, sub mandatul căruia Consiliul Județean Bihor a înregistrat o creștere semnificativă a datoriei, este în prezent premierul României și președintele Partidului Național Liberal. Nicușor Dan, în timpul căruia Capitala își consolida poziția de lider al datoriei publice locale, este astăzi președintele României. La nivel local, Ciprian Ciucu, actualul primar al Capitalei, fost primar al Sectorului 6, este și președinte al PNL București, Daniel Băluță, primar al Sectorului 4, ocupă funcția de președinte al PSD București, iar Hubert Thuma, în fruntea Consiliului Județean Ilfov, este președinte al PNL Ilfov, dar totodată un puternic opozant al lui Bolojan.
Ce mai spune raportul: probleme de sistem, nu doar cifre
Dincolo de nivelul datoriei, Curtea de Conturi semnalează și o serie de disfuncționalități sistemice: diferențe între datele raportate, necorelări între aplicațiile de evidență, riscuri insuficient gestionate și recomandări anterioare care nu au fost pe deplin implementate.
Aceste aspecte indică nu doar o problemă de volum al datoriei, ci și una de calitate a managementului financiar la nivel public.
Comentează