Rapoarte Unicef pe copiii români cu rezultate catastrofale: doar 0,2% au înalte competențe digitale, iar 43% sunt sub nivelul literației științifice. Deși problema analfabetismului funcțional nu e nouă, Daniel David atrage atenția că aceste disfuncții afectează societatea în esența ei, relatează Mediafax.
Două rapoarte naționale realizate de UNICEF în colaborare cu BRIO, care au analizat nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din clasele I-XII au relevat date catastrofale: doar 43% dintre elevi ating un nivel funcțional de literație științifică.
Aproape o treime dintre elevii din România sunt la risc de a nu putea utiliza funcțional concepte științifice de bază, iar peste o treime se află în dificultate în ceea ce privește competențele digitale.
Analiza lui Daniel David
Fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, analizează rezultatele rapoartelor în ultimul articol de pe blogul său și atrage atenția că riscăm, ca țară, să devenim falimentari.
„Știam, prin testele PISA, că analfabetismul funcțional în zona de matematică, lectură și științe este unul crescut în țară, ca ministru considerându-l un risc de securitate națională și propunându-l pentru includere în Strategia Națională de Apărare a Țării”, scrie Daniel David pe blogul său.
„Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice”, scrie David.
Daniel David subliniază că această lipsă a competențelor științifice nu este doar o problemă educațională, ci una care afectează direct funcționarea societății.
„Prea mulți copii nu dobândesc adecvat în școală competențele de care ei și societatea au nevoie și, mai mult, devin vulnerabili la manipulare prin pseudoștiință (ex. conspirații)”, avertizează acesta.
Nivelul competențelor digitale ale elevilor
Situația este și mai îngrijorătoare în cazul competențelor digitale. Conform raportului, majoritatea elevilor se află într-o zonă de tranziție, iar performanța de vârf este extrem de rară.
„În domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate.
8% dintre elevi ating nivelul de „funcționalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%”, arată datele UNICEF.
În același timp, „aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale”.
O direcție periculoasă
Sunt rezultate care, în opinia fostului ministru al Educației, indică o direcție periculoasă pentru România:
„Scurt și mai accentuat spus, suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică și/sau de societate eșuată în obscurantism”, scrie fostul ministru.
El subliniază că evaluările PISA, care vizează elevi de aproximativ 15 ani, nu sunt suficiente pentru a înțelege amploarea fenomenului, motiv pentru care a susținut extinderea analizei la toate nivelurile de studiu, de la clasa I la a XII-a, și includerea competențelor digitale, în contextul „revoluției industriale” în curs.
Direcții de reformă și așteptări privind rezultatele
Reprezentanta UNICEF în România, Anna Riatti, a apreciat că datele evidențiază probleme structurale, dar și oportunități de reformă.
„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare”, a declarat aceasta, avansând ideea că reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării reprezintă „un pas important înainte”.
Daniel David amintește că, în mandatul său, a promovat un pachet amplu de reforme reunite sub programul ProViziunea–CaleaQX, derivat din Raportul QX.
Printre măsurile adoptate se numără introducerea programelor remediale la toate nivelurile de studiu, reformarea curriculumului liceal, relații de mentorat între școli pentru reducerea discrepanțelor rural–urban și regândirea evaluărilor naționale pentru a testa inclusiv utilizarea competențelor în viața cotidiană.
Fostul ministru susține că efectele reformelor pot deveni vizibile într-un orizont relativ scurt. „Mă aștept ca după cel mult 4–5 ani, și anume după implementarea acestor reforme într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării (…) și o reducere majoră a analfabetismului funcțional”, afirmă Daniel David.
El precizează că programul propus nu este singura soluție posibilă, dar consideră că, „dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație-cercetare”, asumându-și public responsabilitatea pentru direcția propusă.
Comentează