Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat un proiect de norme metodologice care a stârnit reacții critice din partea specialiștilor, după ce documentul include un exemplu de calcul ce prevede scăderea primei zile lucrătoare de concediu medical. Potrivit experților, abordarea ar depăși cadrul legal existent și ar putea genera confuzie, aplicări neunitare și chiar litigii.
Ziua „lucrătoare” care schimbă regula jocului
Potrivit CNAS, proiectul urmărește clarificarea modului de aplicare a OUG nr. 91/2025, însă modul de formulare ridică probleme serioase de legalitate. „Această abordare schimbă efectul juridic al OUG nr. 91/2025 și conduce, în practică, la introducerea unei zile neplătite suplimentare, care nu este prevăzută de ordonanță. Normele metodologice nu pot modifica sau completa actul normativ de rang superior, ci au exclusiv rolul de a explica și aplica prevederile legale existente”, a declarat Luminița Obaciu, membră în Comitetul Fiscal al Camerei Consultanților Fiscali.
Specialiștii atrag atenția că, în practică, concediul medical este acordat pe zile calendaristice, iar prima zi poate fi una nelucrătoare. În acest caz, aplicarea exemplului propus de CNAS ar dezavantaja persoanele care intră în concediu medical într-o zi de weekend sau într-o sărbătoare legală, prin scăderea unei zile lucrătoare din indemnizație, deși legea nu prevede o astfel de sancțiune financiară.
„Potrivit legislației în vigoare, respectiv OUG nr. 158/2005, concediul medical se acordă pe zile calendaristice, însă indemnizația se plătește exclusiv pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu. Această regulă este esențială și trebuie avută în vedere la interpretarea oricărei modificări ulterioare”, subliniază Luminița Obaciu.
OUG nr. 91/2025 stabilește că, în perioada februarie 2026 – decembrie 2027, indemnizația de concediu medical se plătește începând cu a doua zi de concediu medical, fără a face distincție între zile lucrătoare și nelucrătoare. În acest context, dacă prima zi de concediu este nelucrătoare, nu poate exista, din punct de vedere legal, o zi neplătită, deoarece respectivele zile nu ar fi fost remunerate oricum.
Risc de haos administrativ și litigii pe concediile medicale
Criticii proiectului susțin că introducerea sintagmei „a doua zi lucrătoare” în exemplele de calcul reprezintă o completare nepermisă a legii și creează incoerențe inclusiv în ceea ce privește suportarea indemnizației între angajator și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Conform legislației actuale, indemnizația este suportată de angajator din fondul de salarii începând cu a doua zi calendaristică de concediu medical și până în a șasea zi inclusiv, iar din a șaptea zi calendaristică plata revine FNUASS. În exemplul propus de CNAS, prin eliminarea unei zile lucrătoare, nu mai este clar câte zile sunt suportate de angajator și câte de fondul național, raportat la perioada calendaristică a concediului.
În lipsa unei corelări clare cu legea primară, specialiștii avertizează că normele, în forma actuală, nu pot fi aplicate coerent și riscă să genereze confuzie atât pentru angajatori, cât și pentru asigurați, cu potențiale consecințe juridice.
Comentează