Progresul accelerat al Chinei în domeniul inteligenţei artificiale riscă să zdruncine dominaţia Statelor Unite pe această piaţă, iar analiştii avertizează că ”şocul tehnologic” generat de Beijing este doar la început, relatează CNBC, potrivit news.ro.
Monopolul a început
Rory Green, economist-şef pentru China şi coordonator al cercetării Asia la TS Lombard, a declarat pentru CNBC că ”monopolul perceput” al Americii în tehnologie şi AI a fost deja fisurat de avansul chinez. Potrivit acestuia, nu este vorba doar despre AI, DeepSeek sau vehicule electrice, ci despre o urcare rapidă a Chinei pe lanţul valoric, într-un mod fără precedent pentru o economie emergentă.
Green susţine că Beijingul combină tehnologii la nivel de lider global cu costuri de producţie specifice pieţelor emergente, sprijinite de un lanţ de aprovizionare masiv. În plus, sprijinul politic la cel mai înalt nivel accelerează dezvoltarea sectorului tehnologic.
Fondul pentru inteligență artificială
Anul trecut, autorităţile chineze au lansat discret un fond naţional pentru inteligenţă artificială în valoare de 60,06 miliarde de yuani (aproximativ 8,69 miliarde de dolari) şi au promovat iniţiativa ”AI+”, menită să integreze inteligenţa artificială în economie, industrie şi societate.
China recuperează rapid diferenţa faţă de SUA în cursa AI, dezvoltând modele avansate susţinute de cipuri produse intern, în special prin clustere extinse de cipuri Huawei şi prin acces la energie ieftină. Deşi Nvidia este considerată standardul de referinţă în semiconductori pentru antrenarea modelelor AI, Huawei reduce decalajul prin utilizarea unui volum mai mare de cipuri şi prin costuri energetice mai scăzute, care permit scalarea capacităţii de procesare.
Sfera tehnologică
Green avertizează că s-ar putea contura ”o sferă tehnologică chineză”, în condiţiile în care ofertele low-cost ale Beijingului ar putea fi mai atractive pentru economiile în curs de dezvoltare. China este deja principalul partener comercial pentru numeroase state, în special din pieţele emergente şi de frontieră.
Aceste economii, dacă nu au constrângeri de securitate naţională legate de China, ar putea opta între tehnologia chineză mai ieftină, inclusiv Huawei, reţele 5G, baterii, panouri solare, AI şi finanţare în yuani, şi alternativele occidentale, mai costisitoare. Într-un astfel de scenariu, o mare parte din populaţia globului ar putea utiliza un „ecosistem tehnologic chinez” în următorii cinci până la zece ani.
La rândul său, Demis Hassabis, director general al Google DeepMind, a declarat în ianuarie pentru CNBC că modelele chinezeşti de inteligenţă artificială ar putea fi la doar ”câteva luni” în urma rivalilor americani şi occidentali, mai aproape decât se estima anterior.
Reacția marilor companii americane
Între timp, marile companii americane de tip hyperscaler, Amazon, Microsoft, Meta şi Alphabet, au anunţat cheltuieli de capital de până la 700 de miliarde de dolari pentru AI în acest an.
Valul de investiţii a stârnit îngrijorări privind randamentul capitalului, iar capitalizarea bursieră a giganţilor tehnologici a scăzut cumulativ cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, înainte ca unele acţiuni să recupereze parţial pierderile.
Karim Moussalem, director de investiţii la Selwood Asset Management, a afirmat că există tot mai multă nervozitate în jurul excepţionalismului american, în special după corecţiile recente din sectorul software din SUA. Potrivit acestuia, cursa investiţiilor este în plină desfăşurare, însă apar tot mai multe semne de întrebare legate de rentabilitatea acestor cheltuieli masive.
În opinia analiştilor, miza confruntării dintre SUA şi China în domeniul inteligenţei artificiale nu este doar tehnologică, ci şi geopolitică şi economică, iar echilibrul de putere ar putea suferi modificări semnificative în anii următori.
Comentează