City of Buzau boasting over 1,000 varieties of aubergines in genetic bank

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deține o colecție de peste 1.000 de soiuri de vinete, cu fructe de la câteva zeci de grame până la peste un kilogram, cu o formă similară cu cea a mingilor de handbal perfect rotunde, iar România are oportunitatea de a deveni un exportator important, ținând cont de importanța legumelor în gastronomia internațională.

Conform BRGV, vinetele au o mare importanță economică în culturile gastronomice din întreaga lume. Sunt cultivate intensiv în Asia, constituind 94% din producția mondială, mai puțin în România, unde legumicultorii preferă culturile de tomate. Numită și „Regina Legumelor”, are un aport caloric scăzut și un conținut bogat și divers de vitamine, minerale, antioxidanți și alți compuși și ingrediente bioactive indispensabile pentru buna funcționare a organismului uman.

„Vânăta, o specie importantă - care, deși ar trebui cultivată în cultură, terenul dedicat acestei culturi se micșorează de la an la an, deși poate fi cultivată cu succes atât în câmp, cât și în spații protejate. Colecția noastră este compusă din peste 1.000 de genotipuri de soiuri; la locul de onoare ocupă vechile creații românești, valoroase, utilizate pe scară largă, dar avem și multe soiuri străine pe care le-am adus. Avem diverse genotipuri care se disting prin forma, mărimea, tipul și culoarea fructului, avem genotipuri cu fructe foarte mici, de 20 g, verzi, violet, albe, roșii sau chiar cu model tigru. Avem plante foarte mici care pot fi cultivate în ghiveci, plante ornamentale și plante mari care pot depăși 2 m înălțime, avem soiuri cu fructe care pot depăși 4-6 kg pe plantă sau fructe care pot depăși 1 kg singure. În sistemul tradițional, cultivatorii numeau vânăta „rața legumiculturii”, cea care iubește foarte mult apa”, a declarat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vinătoru.

Cele mai importante zone de cultivare a pășunilor verzi se află în sudul, sud-estul și sud-vestul țării. Spre deosebire de vinetele negre, pe care consumatorii le pot găsi cu ușurință în magazine și piețe, BRGV a dezvoltat soiuri noi, unele dintre ele cu o cantitate mică de semințe, ideale pentru gastronomie.

„Am fost învățați să apreciem vinetele negre, dar calitatea lor este dată de pulpă și cantitatea de semințe. Încercăm să obținem vinete cu semințe mici și pulpă untoasă, iar noile soiuri arată că sunt net superioare din punct de vedere al gustului. Nu își schimbă culoarea la procesare, nu se oxidează și au un aspect plăcut. România ar putea deveni un exportator, ar putea fi o cultură de nișă, valoroasă, care ar putea aduce profit legumicultorilor. Bucătăria noastră a fost oarecum limitată în utilizarea acestei specii, dar în afara ei există multe preparate cu vinete. Avem vinete potrivite pentru tot felul de rețete, unele foarte subțiri și lungi, ca un castravete lung, avem vinete rotunde, mini ardei dulci le spunem noi, pentru că sunt ușor lobate, până la 20 de grame, vinete ca prunele albe, verzi și roșii. Sunt perfect rotunde, ca mingile de handbal, de peste un kg, de culoare indigo, albă sau violet”, a spus cercetătorul.

La nivelul instituției de cercetare au fost omologate trei soiuri, un hibrid, un soi cu fructe albe și un soi ușor verde, total diferit de soiurile cunoscute și găsite în comerț.

„Soiul Romanița, omologat în 2019, se remarcă prin faptul că este primul soi comercial de vinete albe, foarte apreciat în rândul legumicultorilor tradiționali din România. (...) Aspectul comercial plăcut este dat de culoarea albă și de luciul intens al fructelor. Pulpa este alb-untos, cu o textură fină, care devine cremoasă în timpul gătirii termice. (...) Soiul Iarina, omologat în 2021, se diferențiază prin culoarea verde deschis a fructelor, precum și prin forma lor cilindrică, ușor îngroșată spre vârf. (...) Se remarcă prin aroma de nucă a fructelor, atunci când sunt preparate termic. Genotipul care a prezentat interes, atât pentru calitățile sale morfologice, cât și pentru rezistența la atacul principalilor agenți patogeni și stabilitatea la urmași, este A RO 19 VER 22. Se remarcă prin culoarea verde deschis deosebită a fructelor sale și o culoare verde strălucitor a plantei”, potrivit inginerului Camelia Bratu de la BRGV Buzău.

Planul tematic al Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău a inclus studiul genotipurilor de vinete, atât native, cât și nou introduse din diferite zone ale lumii, în special din Asia. Pe lângă dezvoltarea unei colecții complete de germoplasmă pentru această specie, BRGV își propune să diversifice sortimentul de vinete existent pe piața românească prin obținerea de noi soiuri și hibrizi cu valoare agronomică ridicată și indici de calitate superiori.