Fostul prim-ministru Florin Cîțu a comentat decizia agenției de rating Fitch de a menține România la calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, afirmând că evaluarea trebuie citită „corect”, dincolo de formulările tehnice.
Într-o postare pe Facebook, Cîțu își structurează analiza sub titlul „The Good, The Bad & The Ugly — Cum citim corect ratingul Fitch pentru România”, avertizând că situația economică este mult mai fragilă decât pare la prima vedere.
El arată că menținerea ratingului în categoria „investment grade” este, deocamdată, un element pozitiv, dar avertizează că România se află la limita inferioară a acestei categorii. „România e încă investment grade (BBB-). Încă avem acces la finanțare relativ ‘normală’ și o bază mare de investitori instituționali care pot cumpăra titluri românești. Dar să nu ne amăgim: suntem ‘elevul de nota 5’ care trece clasa doar pentru că școala are nevoie de subvenția per elev”, afirmă fostul premier.
„THE GOOD”: Investment grade, dar la limită
Potrivit lui Cîțu, statutul actual permite României să continue să se împrumute în condiții încă suportabile, însă marja de siguranță este minimă. El sugerează că menținerea calificativului nu trebuie interpretată drept un semn de stabilitate solidă, ci mai degrabă ca o toleranță temporară din partea piețelor.
În analiza sa, fostul prim-ministru susține că realitatea macroeconomică este mult mai severă decât o arată simpla menținere a ratingului. „Realitatea macro e dură: inflație ~10%. Aici BNR trebuie să facă mai mult — e singura instituție mandatată de români să stabilizeze prețurile și, de 5 ani, ratează constant ținta, privind nonșalant (unii ar spune chiar cinic) cum economiile populației se topesc”, scrie Cîțu.
El adaugă că economia a fost afectată de creșterile de taxe și de intervențiile masive din perioada 2022-2026, pe care le descrie drept măsuri aplicate „cu bocancii”. „Acestea au tratat simptomele prin supraimpozitare, dar au sufocat motorul de creștere. Rezultatul? Deficite gemene (bugetar și extern) și dobânzi care au devenit o gaură neagră în bugetul național”, susține fostul premier.
„THE BAD”: Inflație ridicată și economie frânată
Cîțu avertizează că România se află pe ultima treaptă înainte de categoria „junk”, iar perspectiva negativă indică un risc real de retrogradare. „Suntem la ultima treaptă înainte de JUNK. La BBB-, ‘outlook negativ’ înseamnă simplu: retrogradarea la statutul de gunoi nu mai este o teorie economică, ci un risc iminent”, afirmă el.
Fostul prim-ministru explică faptul că o eventuală retrogradare ar declanșa automat vânzări masive de titluri românești din partea marilor investitori instituționali. „Odată ajunși acolo, marile fonduri de pensii și investitorii serioși vor fi obligați legal să vândă titlurile românești, declanșând un exod masiv de capital”, avertizează Cîțu.
În continuare, el susține că agențiile de rating nu au acționat ca avertizori timpurii, ci doar ca „agenți constatatori”. „Agențiile de rating nu sunt avertizori — deși exact asta pretind în discursul public și așa își vând ‘serviciile’. În realitate, sunt doar agenți constatatori”, afirmă fostul premier.
Critici la adresa agențiilor de rating
Cîțu susține că în 2024 agențiile au fost „soft” cu guvernul și au ignorat semnalele de deteriorare fiscală. El vorbește despre „construcția bugetului pe ipoteze nerealiste”, despre creșterea cheltuielilor rigide și despre contextul electoral care făcea improbabilă orice ajustare fiscală serioasă.
„Fitch a trecut la outlook negativ abia după ce deficitul a explodat (no shit, Sherlock). Asta nu e avertizare timpurie. E o ștampilă pusă pe un certificat de deces financiar”, scrie fostul prim-ministru.
El mai afirmă că agențiile nu suportă consecințe pentru eventualele întârzieri în reacție, în timp ce costurile sunt transferate către economie și populație. „Ele își încasează comisioanele, în timp ce consecințele rămân la investitori, la fondurile de pensii și, în final, la români — prin dobânzi mai mari, taxe noi și recesiune”, susține Cîțu.
„Corecția finală devine mai scumpă”
În opinia fostului premier, analiza Fitch trebuie privită „cu mari rezerve”, iar măsurile adoptate din vara lui 2025 nu au redresat situația economică. „‘Soluțiile’ implementate din vara lui 2025 nu doar că n-au ajutat, dar au înrăutățit vizibil situația economică”, afirmă el.
Cîțu consideră că, dacă agențiile de rating doresc să fie cu adevărat utile, ar trebui să asocieze perspectivele negative cu praguri și condiționalități clare. „Dacă agențiile vor să fie utile, nu doar birocrați ai cifrelor deja făcute publice, ‘outlook-ul negativ’ trebuie să vină cu linii roșii clare: praguri fiscale stricte, termene limită și consecințe automate dacă nu se livrează reforme”, scrie fostul prim-ministru.
În final, el avertizează că tergiversarea reformelor va face ajustarea economică inevitabilă mai costisitoare. „Altfel, guvernele doar trag de timp, iar corecția finală devine, cu fiecare lună de amânare, mai scumpă și mai dureroasă pentru noi toți”, conchide Florin Cîțu.
Comentează