Centrul Român pentru Politici Europene: Food Hub-ul, model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România, creştere de 150% a veniturilor

Cele patru food hub-uri existente în România au înregistrat o creştere de 150% a veniturilor în perioada aprilie - august 2020, adică în lunile de vârf ale pandemiei, relevă raportul "Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România", realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) şi dat joi publicităţii într-o dezbatere online, conform agerpres.

Numărul de clienţi persoane fizice ai food hub-urilor a crescut de trei ori în trei ani, de la 5.992 de astfel de clienţi în 2018, până la 17.720 de clienţi în 2020. De asemenea, numărul producătorilor membri ai food hub-urilor a urcat cu 60%, de la 213 producători în anul 2018 până la 342 de producători în iulie 2021, în contextul în care producătorii din acest tip de asociere nu concurează între ei.

Potrivit raportului, după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente livrează în prezent 4.000 de produse diferite şi au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, se arată într-un comunicat al CRPE, remis AGERPRES.

Food hub-urile sunt organizaţii inspirate de un model american şi înregistrate în România ca societăţi comerciale cu răspundere limitată, care gestionează în mod activ agregarea, distribuţia şi comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă acestor producători şi o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei, rentabilităţii şi sustenabilităţii.

Programul-pilot Food Hub a fost demarat în 2017 de Romanian-American Foundation (RAF), cu scopul de a stimula şi sprijini competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici şi mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole.

Programul a cuprins două runde de finanţare (2017-2019 şi 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari şi patru fundaţii care au fost susţinute pentru a constitui şi opera cinci food hub-uri în cinci zone ale ţării: Nod Verde - sprijinit de Fundaţia Civitas, la Cluj-Napoca; Cumsecade/Helyenvalo - sprijinit de Fundaţia Civitas, la Odorheiu Secuiesc; Nord Natural - sprijinit de Fundaţia Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc; Roade şi Merinde - sprijinit de Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară din Iaşi; Merindar - sprijinit de World Vision România la Criţ (proiect care avea mierea ca unic produs promovat şi comercializat şi care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât şi procesate: fructe şi legume, lactate, miere, carne şi mezeluri, panificaţie, plante aromatice, uleiuri, vin.

Toate cele 4 entităţi rămase în program operează un centru logistic şi un magazin fizic şi/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc şi din Iaşi au atât magazin fizic, cât şi online), prin intermediul căruia comercializează şi promovează produsele furnizorilor locali.

Potrivit raportului CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici şi mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punţi cu consumatorii şi vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităţilor rurale în care activează.

Ele au un rol important şi în educarea consumatorului şi reprezintă un mod echitabil, fiscalizat şi sigur din punctul de vedere al siguranţei alimentare şi trasabilităţii producţiei prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermieri, se precizează în document.

Directorul executiv al CRPE, Alexandra Popa, a recomandat ca viitorul Plan Naţional Strategic să includă mecanisme de susţinere a înfiinţării altor 15 centre de tip food hub.

"Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici, deoarece îi oferă fermierului un preţ echitabil şi în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susţinute prin politici publice. Viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaţionale finanţate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înfiinţarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenţii care să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub", a spus Alexandra Popa.

Prezent la evenimentul online, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a arătat că produsele locale nu ajung la consumatorul local deoarece reţelele comerciale deţin peste 80% din piaţa de produse alimentare.

"Avem fermieri şi producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deţine peste 80% din piaţa de produse alimentare şi produsele locale nu ajung la consumatorul local. (...) În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public ţintit pentru a recuceri piaţa locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanţuri scurte alimentare. Food hub-urile vin şi cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare. (...) Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale în 2018-2019. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban şi pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra şi food hub-urile şi poate face legătura dintre turistul străin şi produsele locale", a menţionat ministrul Agriculturii.

Centrul Român de Politici Europene a fost înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent şi influent în stabilirea agendei publice şi în formularea de politici în cadrul UE, şi continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză şi dezbateri publice informate.

Misiunea Romanian-American Foundation este să promoveze şi să consolideze condiţiile necesare unei economii de piaţă sustenabile şi unei societăţi democratice, care să asigure accesul la oportunităţi pentru toate segmentele populaţiei din România.