Coaliția de guvernare își va asuma în Guvern o premieră legislativă menită să stârpească tradiția „căsătoriilor forțate”, inclusiv conviețuirea între minori practicată în anumite comunități tradiționale de etnici romi.
La finalul anului 2024, România era pe primul loc în UE în ceea ce privește mamele minore.
Conform datelor INS, România avea în anul 2021 un număr de 8.024 de mame minore, dintre care: 3.446 de mame minore aveau 17 ani, 2.424 de mame minore aveau 16 ani, 1.409 de mame minore aveau 15 ani, iar 745 de mame minore aveau între 10 și 14 ani.
Aproape jumătate (45%) dintre mamele cu vârsta sub 15 ani provin din România, conform unui studiu UNICEF din 2023. Una din trei fete care erau mame/gravide minore în România a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată același studiu.
Un ghid elaborat în 2024 de Asociația Moașelor Din România arată că în anul 2023 au fost 15 fete cu vârsta de 14 ani, 104 fete cu vârsta de 15 ani și 307 fete cu vârsta de 16 ani care au născut pentru a doua oară, iar 21 de fete cu vârsta de 16 ani și 87 de fete cu vârsta de 17 ani au născut cel de-al treilea copil.
Guvernul își asumă incriminarea căsătoriei forțate
Guvernul a finalizat la finalul lunii martie un proiect de lege care incriminează căsătoria forțată. Textul consultat de Știripesurse.ro introduce în Codul Penal un nou articol:
„Căsătoria forțată
(1) Constrângerea unei persoane să consimtă la încheierea unei căsătorii sau să conviețuiască într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și determinarea unui minor cu vârsta de până în 16 ani să conviețuiască cu o altă persoană într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin (1) este săvârșită asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4) Tentativa se pedepsește”.
În Parlament a trecut de Senat un proiect similar
Proiectul guvernamental urmează să fie adoptat în ședință de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și vot, acolo unde se află un proiect similar depus de doi miniștri PSD și USR, Florin Manole respectiv Diana Buzoianu.
Contactat de Știripesurse, Manole a declarat luni că proiectele se vor „contopi” într-un singur act normativ de bază, iar toate celelalte inițiative parlamentare vor putea deveni amendamente.
Incriminarea căsătoriilor forțate a trecut de Senat, se află pentru dezbatere finală în Camera Deputaților, și reprezintă o obligație care revine statelor membre prin Directiva 2024/1385, cu termen transpunere iunie 2027.
Protest al romilor la Târgu Jiu: „Dacă se plac copiii, nu e o problemă”
Supranumit „regele romilor”, Dorin Cioabă se opune inițiativei.
„Este o lege care aduce foarte mare revoltă în comunitățile noastre tradiționale. Conviețuire nu înseamnă căsătorie (…) se rezumă și la o prietenie. Dar legea asta nu se referă doar la căsătoriile timpurii ci se refera și la logodnă”, afirma el, anul trecut, la TVR Info.
Incriminarea căsătoriilor forțate i-a scos în stradă, la protest, pe romii din Târgu Jiu.
„Tradiția e ca să stai un an, doi, până văd că sunt compatibili, nu când logodim să ne bage la pușcărie” a spus un membru al comunității, citat de Pro TV.
„Vrem să ne ținem tradiția, nu însurăm copiii la 12-13 ani. Nu obligăm, este un abuz legea asta”, au mai spus protestatarii romi. „Că este o logodnă, o pețanie, și se plac copiii nu este să ziceți că este o problemă grea, noi vrem să fie învățate să aibă un bărbat, copii, familie”, au mai spus ei.
Între protestatari a fost și un fost candidat la Președinția României, în 2009, Constantin Ninel Potârcă: „Vor fi mii de dosare, mii și mii de dosare, în care lumea e speriată, nu o să mai facă nunți, promisiuni”.
Cum se ajunge la căsătoriile forțate
În anul 2023 au fost 27 de adolescente care au devenit mame la vârsta de 12 ani, iar 80% dintre fetele gravide care au vârsta sub 18 ani nu merg la școală.
Conform Guvernului, „căsătoria forțată este o formă de violență care implică încălcări grave ale drepturilor fundamentale și, în special, ale drepturilor femeilor și ale fetelor la integritate fizică, libertate, autonomie, sănătate fizică și mintală, sănătate sexuală și reproductivă, educație și viață privată”.
Motivele care duc la căsătorii forțate sunt sărăcia, șomajul, cutumele sau conflictele.
„Violența fizică și sexuală ori amenințările cu violența sunt doar unele dintre mijloacele utilizate frecvent ca forme de constrângere pentru a forța o femeie sau o fată să se căsătorească, existând totodată și anumite practici în baza cărora - în numele unor tradiții culturale și fără a fi utilizate neapărat mijloace coercitive - persoane minore sunt determinate, în lipsa posibilității legale a încheierii unei căsătorii formale, la încheierea unei căsătorii în fapt, adică la conviețuirea în cadrul unei relații asemănătoare aceleia dintre soți”, mai arată Guvernul.
Comentează