Bulgaria - Poluarea crește nivelul de îngrijorare pe fondul pandemiei

Odată cu sosirea iernii, bulgarii îşi fac griji pentru impactul poluării asupra COVID-19, iar Bruxelles sancţionează guvernul, pe care îl acuză că nu face nimic pentru a permite populaţiei să respire mai uşor, relatează joi AFP.

Dacă izolarea a îmbunătăţit calitatea aerului în Europa, în Sofia, unul dintre cele mai poluate oraşe din lume, odată cu scăderea mercurului în termometre "smogul" dens şi gri învăluie capitala înconjurată de munţi.

"Văzut de sus, oraşul arată ca un lac cenuşiu de murdărie, suntem reticenţi să ne întoarcem" în capitală după escapade din weekend, spune Georgy Pavlov, specialist IT în vârstă de 39 de ani.

Pe străzile din Sofia, măsurile de precauţie sunt dublate. "Chiar înainte de COVID, mi-am luat o mască cu filtru doar pentru a-mi plimba câinele iarna", adaugă el.

Ina Hristova, tânără cercetătoare în domeniul biologiei, în vârstă de 28 de ani, este la fel de vigilentă şi are grijă să îşi acopere faţa pentru a se proteja "nu doar de COVID, ci şi de toată mizeria din aer".

Ea a pus un tifon pe căruciorul copilului, pe care îl plimbă într-o grădină situată la patru kilometri distanţă de casă, în încercarea de a căuta o atmosferă "mai respirabilă".

Praf, cărbune, trafic

În ultimele zile, hărţile în nuanţe de violet care atestă nivelul ridicat de particule fine din atmosferă au invadat reţelele sociale, însoţite de comentarii amare despre guvernare şi calitatea vieţii în această ţară pe care zeci de mii de bulgari o părăsesc în fiecare an.

În clasamentul de la sfârşitul lunii noiembrie, Sofia a fost campioana mondială a poluării, potrivit site-ului elveţian IQAir care evaluează calitatea aerului.

În mai multe rânduri, în ultimii ani, concentraţia în 24 de ore a particulelor fine PM10 (mai mici de 10 microni) din atmosferă a depăşit cu mult valoarea-limită zilnică admisă de 50 micrograme pe metru cub, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit datelor oficiale.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a chemat Bulgaria în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru nerespectarea "sistematică" a acestei valori-limită a PM10. Guvernul "nu a început cu adevărat să pună în aplicare măsuri pe teren", a argumentat Bruxelles.

Vinovaţii sunt însă cunoscuţi: praful, emisiile de la încălzirea cu cărbune sau lemn, dar şi gazele de eşapament de la parcul auto îmbătrânit şi particulele rezultate de la uzura anvelopelor. În cartierele sărace, anvelope, mobilă veche şi materiale plastice sunt încă arse pentru încălzire.

Sofia nu este singura afectată de acest flagel. "În oraşul meu natal din nord, în mijlocul munţilor, toate hornurile scot fum şi răspândesc un miros insuportabil care îţi taie respiraţia. Este o problemă la nivel naţional", declară Ina Hristova.

Mortalitate record

Iarna aceasta, însă, poluarea se combină cu noul coronavirus, cei doi factori agravând situaţia, potrivit mai multor studii recente.

"Niciun organ din corp nu rămâne neafectat de poluarea cu particule fine" şi acţionează "în sinergie" cu COVID-19, a declarat pentru AFP pneumologul Alexander Simidciev.

Aceste particule minuscule, odată ce intră în sistemul respirator, atacă plămânii şi inima, ceea ce poate agrava efectul virusului. Acestea facilitează, de asemenea, pătrunderea lui în celule, explică medicul.

El observă o "corelaţie între harta poluării aerului din Europa şi punctele fierbinţi ale bolii COVID-19".

Numărul deceselor asociate pandemiei a atins un nivel fără precedent săptămâna trecută în Bulgaria, cu 983 decese în perioada 1-7 decembrie, la o ţară cu aproape şapte milioane de locuitori.

Iniţial reticent la restricţii, guvernul conservator contestat condus de Boiko Borisov a decis în cele din urmă să închidă restaurantele, şcolile şi centrele comerciale pentru a uşura povara spitalelor copleşite.

Poluarea cronică, lipsa medicilor specialişti în pneumologie, un număr mare de fumători şi o populaţie din ce în ce mai în vârstă - COVID-19 a scos la lumină deficienţele sistemului, provocând un "cocteil exploziv" pentru cea mai săracă ţară din UE, a concluzionat profesorul.