Economia României a încheiat anul 2025 cu o scădere de 1,9% față de trimestrul anterior, primul recul trimestrial important din perioada post-pandemie. Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe în Guvernul Ciolacu, susține că semnalul este mult mai grav decât pare și avertizează că efectele se vor vedea rapid în bugetul statului, investiții și venituri și spune fără echivoc: 'Bolojan a băgat România în gard!'.
Reacția lui Adrian Câciu: „Țara este în gard”
Economistul și fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a reacționat după publicarea indicatorilor economici, afirmând că scăderea nu este una conjuncturală, ci un semnal de schimbare de ciclu economic.
„Țara este în gard. Contracția este majoră”, a afirmat acesta, apreciind că întârzierea măsurilor bugetare și a stimulării economice a amplificat încetinirea economiei.
„Trimestru I 2026 este tot pe minus pentru ca Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economica si adoptarea bugetului în decembrie!
Bolojan a bagat România în gard!
Din punctul meu de vedere este cel mai slab premier din istorie.
Alții ar fi spus ca e incompetent!“, a afirmat fostul ministru de resort.
Declarația apare în contextul în care România înregistrează prima scădere trimestrială consistentă după perioada de revenire post-pandemie.
Ce spun datele oficiale
Raportul statistic arată că produsul intern brut din trimestrul IV 2025 a fost mai mic, în termeni reali, cu 1,9% comparativ cu trimestrul III. Indicatorul este important deoarece măsoară dinamica imediată a economiei, nu doar evoluția anuală.
O contracție trimestrială indică faptul că activitatea economică a încetinit simultan în mai multe sectoare. Economia nu mai produce mai mult decât în trimestrul anterior, ci mai puțin, ceea ce sugerează reducerea comenzilor, amânarea investițiilor și temperarea consumului.
Raportul evidențiază astfel o schimbare de tendință, după mai mulți ani în care creșterea economică a fost alimentată aproape constant de cererea internă.
De ce contează această scădere
În mod normal, scăderile trimestriale apar atunci când economia intră într-o fază de stagnare. Nu este automat recesiune, dar reprezintă primul pas către încetinire economică.
Un recul al PIB reduce ritmul încasărilor fiscale și obligă statul să se împrumute mai mult pentru a acoperi cheltuielile deja angajate. Presiunea se mută astfel asupra deficitului bugetar.
În paralel, companiile reacționează prin încetinirea angajărilor și amânarea majorărilor salariale, ceea ce face ca efectele să fie resimțite gradual de populație.
De la statistică la economie reală
După perioada de creștere post-pandemie, economia românească funcționa în principal pe consum. O contracție trimestrială arată că acest motor începe să își piardă forța. Cu atât mai mult cu cât este al cincilea trimestru consecutiv de scădere, cu toate măsurile adoptate cu surle și trâmbițe de Guvern.
Asta nu înseamnă automat criză, dar marchează trecerea într-o etapă economică mai dificilă, în care veniturile bugetare cresc mai lent, iar salariile avansează mai greu.
Comentează