Economia românească a înregistrat anul trecut o creştere de 0,8%, faţă de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut şi unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut, conform celui mai recent raport privind "Perspectivele Economice Globale" (Global Economic Prospects), publicat marţi de Banca Mondială, conform Agerpres.
Ce spune Banca Mondială despre România
De asemenea, în acest an PIB-ului României ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, faţă de unul de 1,9% prognozat în luna iunie a anului trecut şi unul de 2,6% estimat în luna ianuarie 2025 de Banca Mondială.
Ritmul de creştere a economiei româneşti ar urma să se îmbunătăţească în 2027, până la un avans de 1,9%, mai puţin totuşi decât avansul de 2,5% prognozat de Banca Mondială la mijlocul anului trecut.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, "creşterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătăţească până la 2,6% în 2026-2027, susţinută de investiţiile puternice, în special în Polonia şi România, graţie majorării finanţării venite de la Uniunea Europeană". Pe de altă parte, "provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este aşteptată să afecteze creşterea economică".
Pe ansamblu, Banca Mondială mizează pe o creştere slabă, de 2,6%, a economiei mondiale, un rezultat pe care îl consideră totuşi un semn al rezilienţei faţă de tensiunile comerciale.
Situația la nivel global
Raportul semestrial "Global Economic Prospects" al Băncii Mondiale arată că avansul PIB-ului global ar urma să încetinească uşor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la o creştere de 2,7% în 2027.
Cele mai noi previziuni privind evoluţia PIB-ului mondial în 2026 sunt cu două zecimi de punct procentual peste precedentele previziuni, publicate în luna iunie a anului trecut, în timp ce creşterea pentru 2025 va depăşi prognozele anterioare cu patru zecimi de punct procentual.
Banca Mondială a subliniat că aproximativ două treimi din revizuirea ascendentă reflectă o creştere mai bună decât se aştepta în SUA, în ciuda perturbărilor comerciale provocate de tarifele vamale suplimentare. Instituţia internaţională prognozează că avansului PIB-ului SUA va ajunge la 2,2% în 2026, comparativ cu 2,1% în 2025, o creştere cu două zecimi şi jumătate faţă de prognozele din iunie.
După ce creşterea bruscă a importurilor, menită să depăşească tarifele vamale la începutul anului 2025, a frânat avansul economic al SUA pentru 2025, stimulentele fiscale mai mari vor impulsiona creşterea în 2026, contracarând impactul tarifelor vamale asupra investiţiilor şi consumului, a apreciat Banca Mondială.
Instituţia financiară internaţională a subliniat însă că, dacă actualele previziuni se vor menţine, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creşterea globală de după anii 1960 şi prea slab pentru a evita stagnarea şi şomajul în ţările cu pieţe emergente şi în curs de dezvoltare.
"Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puţin capabilă să genereze creştere şi pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul şi rezilienţa economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanţele publice şi pieţele de credit", a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Creşterea în economiile emergente şi în cele în curs de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, mai bine cu două zecimi, respectiv trei zecimi de punct procentual faţă de previziunile din iunie. Însă, dacă este exclusă China, rata de creştere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată faţă de 2025, a estimat Banca Mondială.
Creşterea economică a Chinei va încetini la 4,4% în 2026, de la 4,9%, dar ambele prognoze sunt în creştere cu patru zecimi de punct procentual faţă de iunie, datorită stimulentelor fiscale şi a creşterii exporturilor către pieţele din afara SUA.
Banca Mondială avertizează că riscurile la adresa previziunilor sale sunt orientate în jos, în special date fiind tensiunile geopolitice persistente care au legătură cu invazia rusească din Ucraina. Riscuri suplimentare includ o escaladare a tensiunilor comerciale, o inflaţie persistentă şi apariţia tensiunilor financiare.
Comentează