Avocatul Adrian Toni Neacșu avertizează că ordonanța de urgență pregătită de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru intervenția pe piața carburanților riscă să creeze un precedent constituțional periculos, chiar dacă măsurile propuse ar putea avea susținere populară.
Reacția vine în contextul în care Executivul urmează să adopte joi, 26 martie, actul normativ prin care va declara „situație de criză” în sectorul combustibililor și va introduce mecanisme de control asupra pieței.
Într-o postare pe Facebook, Neacșu susține că problema nu este neapărat conținutul măsurilor, ci mecanismul juridic folosit. „Instituirea prin ordonanță de urgență a unei «situații de criză» pe piața combustibililor ridică nu doar probleme de constituționalitate punctuală, ci și o dificultate mai profundă: riscul creării unui precedent normativ periculos”, afirmă acesta, adăugând că „în dreptul constituțional, popularitatea unei măsuri nu poate suplini respectarea Constituției”.
Critica mecanismului: „stare excepțională sectorială” creată prin OUG
Avocatul consideră că soluția propusă de Guvern echivalează, în fapt, cu instituirea unei stări excepționale în afara cadrului constituțional. „Mecanismul propus echivalează cu instituirea unei stări excepționale sectoriale. Constituția reglementează însă în mod limitativ astfel de situații”, arată Neacșu, invocând faptul că Legea fundamentală permite doar instituirea stării de urgență sau a stării de asediu.
În opinia sa, crearea unei „situații de criză” economice prin ordonanță de urgență ar reprezenta o extindere implicită a acestor mecanisme, fără garanțiile aferente. „Crearea (…) a unei «situații de criză» economice ar reprezenta o extensie implicită (…) fără garanțiile constituționale aferente”, avertizează avocatul.
Acesta atrage atenția că miza reală este precedentul care s-ar crea. „Dacă executivul poate institui o «criză» în domeniul combustibililor, nimic nu ar împiedica instituirea unei situații similare în domeniul alimentelor, al chiriilor sau al altor sectoare economice sensibile. Sau poate al justiției”, afirmă Neacșu.
Afectarea libertății economice și a dreptului de proprietate
Un alt punct critic vizează impactul măsurilor asupra economiei de piață și a drepturilor fundamentale. Avocatul susține că intervențiile propuse „afectează libertatea economică și principiul economiei de piață (…) precum și dreptul de proprietate”.
Deși admite că astfel de ingerințe pot fi justificate în anumite condiții, Neacșu avertizează că acestea trebuie să respecte strict Constituția. „Acceptarea unei restrângeri realizate printr-un mecanism flexibil, adoptat de executiv, creează un precedent în care limitarea libertății economice devine posibilă ori de câte ori există presiune socială”, spune acesta.
Într-un asemenea scenariu, susține avocatul, rolul Constituției ar fi golit de conținut. „Constituția ar înceta să mai funcționeze ca limită a puterii, transformându-se într-un cadru elastic, adaptat reacțiilor momentului”, avertizează el.
Semne de întrebare privind urgența și rolul Parlamentului
Neacșu ridică și problema condițiilor în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. „Fluctuațiile prețurilor combustibililor (…) nu constituie, prin ele însele, o situație extraordinară în sens constituțional”, afirmă acesta, sugerând că justificarea urgenței ar putea fi discutabilă.
El avertizează că acceptarea unei astfel de logici ar putea transforma excepția în regulă. „Acceptarea unei astfel de justificări ar crea un precedent în care orice dificultate economică majoră ar permite executivului să intervină prin ordonanțe de urgență restrictive”, spune avocatul.
În același timp, acesta critică și concentrarea de putere în mâna Guvernului. „Guvernul ar decide existența situației de criză, durata acesteia și măsurile aplicabile, în timp ce Parlamentul ar avea un rol marginal”, arată Neacșu, apreciind că o astfel de abordare contravine principiului separației puterilor în stat.
Context: OUG pentru carburanți, adoptată pe fondul crizei petroliere
Guvernul urmează să adopte ordonanța după mai multe zile de tensiuni și amânări generate de avizele Consiliului Economic și Social și de discuțiile cu mediul de afaceri. Actul normativ va declara „situație de criză” pe piața carburanților și va introduce măsuri precum limitarea adaosurilor comerciale și posibilitatea restricționării exporturilor, în contextul creșterii accelerate a prețurilor petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
În concluzie, Adrian Toni Neacșu subliniază că pericolul nu constă neapărat în măsurile punctuale, ci în efectul pe termen lung asupra ordinii constituționale. „Nu trebuie ignorat faptul că legitimitatea democratică nu se reduce la aprobarea populară a unei măsuri”, afirmă acesta.
„În dreptul constituțional, pericolul nu constă doar în măsura concretă, ci în precedentul pe care aceasta îl creează. În cazul de față ar trebui să ne speriem de precedent, nu de măsurile propuse în sine”, conchide avocatul.
Comentează