O întâlnire cu marea campioană a gimnasticii mondiale Nadia Comăneci a schimbat şi încă mai poate schimba destine, generaţii de fetiţe fiind influenţate de performanţele celei care a învins "inteligenţa artificială", la Montreal, în 1976, când a dovedit că este perfectă, potrivit Agerpres.
Simona Amânar Tabără, o altă gimnastă care a scris pagini de aur în această disciplină olimpică, îşi aminteşte ce a reprezentat Nadia pentru ea şi cum a fost prima întâlnire. Mama Simonei era fascinată de Nadia şi voia ca şi fetiţa ei să devină o mare campioană, ceea ce s-a şi întâmplat.
Orice copil îmbrăţişa gimnastica, atunci, având modelul Nadia Comăneci şi Dan Grecu, potrivit gimnastei.
"Pentru mine, la şase ani, când am început gimnastica, numele Nadiei era doar unul pe care îl auzeam pronunţat la 'oamenii mari', dar nu prea realizam eu cine este ea. Mama, în schimb, atunci când a luat decizia de a mă îndrepta spre sala de gimnastică, o admira enorm pe Nadia şi îşi dorea foarte mult să ajung ca Nadia. Nadia este inegalabilă prin ceea ce a obţinut, prin ceea ce simbolizeaza ea în gimnastică, dar cred că visul mamei mele de a mă apropia de rezultatele Nadiei a fost împlinit. De multe ori, mama a fost aproape să o întâlnească 'în carne şi oase' pe Nadia, dar din păcate acest lucru nu s-a întâmplat; mama a plecat la cele veşnice. Dar, după ce am crescut, am început să realizez cine e Nadia, am obţinut şi eu primele rezultate în competiţii, imaginea ei a reprezentat pentru mine un model de urmat. Am cunoscut-o ulterior şi am descoperit că pe lângă marea sportivă, Nadia este şi un om minunat. Prima mea întâlnire cu Nadia o fost la Constanţa, când eram foarte mică. Aveam vreo nouă ani. Am fost foarte emoţionată şi bucuroasă când am văzut-o prima oară. Îmi amintesc că ne-a întrebat pe fiecare cum ne cheamă şi de emoţii m-am blocat şi a răspuns antrenoarea în locul meu. Apoi, a mai rămas puţin să ne urmărească la antrenament. Am văzut-o ulterior pe Nadia, la următoarea mea mare competiţie, la Campionatele Mondiale de gimnastică de la Sabae, din Japonia (1995, n.r.). Întâlnirile cu Nadia erau emoţionante şi încurajatoare", a declarat, pentru AGERPRES, Simona Amânar Tabără.
Gimnasta din Constanţa, stabilită în Timişoara, după căsătoria cu Cosmin Tabără, a început o carieră didactică la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a contribuit la formarea de noi gimnaste, oferind propriul model de performanţă şi pe cel al Nadiei.
Gimnasta generaţiei de aur, care a urmat modelul Nadiei şi a dus România pe primele trepte ale podiumurilor competiţiilor mondiale şi olimpice, continuă să participe la acţiuni în şcoli, discutând cu elevii despre importanţa sportului, să descopere noi talente.
"Am ales cariera universitară, la Timişoara, acolo unde este şi familia mea. Nadia, eu, dar şi alţi sportivi români, reprezentăm repere pentru tinerii care urmăresc fenomenul sportiv, pentru copiii din şcoală. Merg mereu la multe acţiuni în şcoli, stau de vorbă cu elevii şi cu studenţii despre ceea ce reprezintă sportul românesc. Trăim în vremuri controversate, dificile, de conflicte, de agitaţie, în care trebuie să ne adaptăm noilor tehnologii, în care suntem obligaţi să facem faţă noilor provocări din societate şi cred că modele care sunt reprezentate de sportivi care au avut succes prin munca reală sunt de scos în faţă şi de urmat", subliniază fosta gimnastă.
Cât despre viitorul gimnasticii româneşti, se discută mult despre ce lipseşte pentru a repeta performanţele anterioare. Este nevoie de mai mult respect în domeniu, de un nou mod de gândire şi de acţiune. Iar numele Nadiei şi al altor mari sportivi din Carpaţi rămân repere de urmat. Iar pentru susţinerea de noi performanţe, sunt necesare respectul, recunoaşterea greşelilor şi a valorilor, dar şi implicarea sectorului privat în susţinerea cluburilor sportive.
"Sistemul actual nu mai funcţionează ca în trecut. Trebuie să conştientizăm lucrurile bune, să vedem unde s-au făcut greşeli, trebuie separate cele două laturi şi trebuie reclădit un sistem real competiţional. Este necesară o mai mare importanţă dată cluburilor, o deschidere către implicarea mediului privat. Acolo văd eu viitorul sportului, al gimnasticii. Să înţeleagă toţi cei care încă au un temperament mai conflictual că nu acesta este soluţia, că toate scandalurile afectează imaginea acestui sport şi automat duce la decăderea lui", explică sportiva.
În Anul Nadia, copiii de azi cunosc multe despre Nadia, un nume foarte des menţionat în media şi în social media, acolo unde cei mici au acces. Televiziunile, presa au mediatizat-o foarte mult şi cu siguranţă este foarte cunoscuta în lume, nu doar în România. În prezent, Nadia, alături de Ilie Năstase şi Hagi sunt cele mai cunoscute nume de români în lume, potrivit Simona Amânar Tabără.
"Din păcate, în ţară, mereu găsim multe aspecte negative la adresa lor, mereu există critici înverşunaţi la adresa celor care construiesc, care fac ceva. Trebuie găsit un echilibru. Din fericire, majoritatea înţelege ceea ce înseamnă Nadia pentru gimnastica mondială, pentru România. Mă bucur mult că sunt contemporană cu ea, că fac parte din elita gimnasticii româneşti alături de Nadia", încheie Simona Amânar Tabără.
Şi, pentru că gimnastica este muzica trupului, pentru performanţele alese, un câştigător este un învins care nu a renunţat niciodată la realizarea visului, iar cel mai înalt munte este întotdeauna în noi.
La 10 iulie 2025, preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea anului 2026 ca "Anul Nadia Comăneci", pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la legendarele performanţe ale gimnastei române la cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, desfăşurate în 1976, la Montreal, prima notă de 10 obţinută în gimnastica mondială. În cadrul acestui proiect vor fi organizate mai multe evenimente pe perioada anului 2026, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român fiind coordonatorul acestora.
"Cu prilejul marcării Anului 'Nadia Comăneci', legendă a sportului naţional şi mondial, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile sportive din ţară, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza acţiuni şi evenimente cu caracter sportiv, educativ şi artistic", prevede actul normativ.
Totodată, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau în coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii sau din alte surse atrase potrivit legii, pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar manifestările sportive, culturale, artistice, educaţionale sau programele de promovare organizate în limita bugetelor aprobate.
Cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a rămas în istorie, pe bună dreptate, sub numele "Olimpiada Nadiei Comăneci", fiind asociată cu perfecţiunea atinsă în gimnastica artistică de Nadia Comăneci. În premieră absolută, românca a primit nota 10 la paralele, notă care nu a putut fi afişată de tabela electronică. Aparatura electronică dedicată gimnasticii nu a avut programată şi nota 10, nimeni nu a crezut că se poate atinge o asemenea cotă.
La vârsta de 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice. Nu numai că a fost prima gimnastă care a obţinut nota perfectă de 10 la Olimpiadă, dar a reuşit această performanţă de nu mai puţin şapte ori într-un singur concurs de amploarea Jocurilor Olimpice, un record istoric. A câştigat trei medalii de aur, la individual compus, la bârnă şi la paralele inegale, o medalie de argint cu echipa şi una de bronz, la sol.
Comentează