Persoanele singure și familiile care ajung în situații critice – fie din cauza unor dezastre, accidente, boli grave sau a riscului de marginalizare socială – pot solicita sprijin financiar sau ajutoare materiale de la stat. Măsurile sunt reglementate prin lege, se aprobă individual prin hotărâre de Guvern și presupun o evaluare detaliată a situației fiecărui solicitant. Iată cine este eligibil, ce tipuri de ajutor pot fi acordate și care sunt pașii necesari pentru obținerea acestora.
Ce sunt ajutoarele de urgență și cui se adresează
Ajutoarele de urgență reprezintă un instrument de protecție socială destinat intervenției rapide în cazuri limită, atunci când o persoană sau o familie nu își mai poate acoperi nevoile de bază. Scopul este prevenirea degradării nivelului de trai și limitarea riscului de excluziune socială.
Potrivit legislației, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, poate acorda sprijin în bani sau în natură celor afectați de calamități naturale, incendii, accidente, epidemii, epizootii sau alte situații speciale generate de starea de sănătate ori de factori care pot duce la marginalizare socială.
Ajutoarele pot fi oferite și sub formă de bunuri – îmbrăcăminte, încălțăminte, produse alimentare sau obiecte de folosință îndelungată – în funcție de nevoile identificate.
De unde provin banii și ce facilități au beneficiarii
Fondurile necesare sunt asigurate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Sumele sau bunurile primite nu sunt impozitate și nu sunt luate în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială acordate din bugetele publice, conform Legii nr. 292/2011.
Acordarea ajutoarelor se face nominal, prin hotărâre de Guvern. În anumite situații speciale, pot fi stabilite și alte categorii de beneficiari, tot prin acte normative care includ metodologia de acordare.
Cum se acordă serviciile sociale: etapele obligatorii
Procesul de acordare presupune mai multe etape clare:
• evaluarea inițială și informarea solicitantului privind drepturile și obligațiile;
• evaluarea complexă și întocmirea planului de intervenție;
• stabilirea dreptului la asistență socială și a bugetului personal;
• semnarea contractului de servicii sociale și evidența beneficiarului;
• implementarea planului;
• monitorizarea și evaluarea serviciilor;
• evaluarea finală și încetarea furnizării.
Serviciile pot fi solicitate de persoană, de reprezentantul legal sau pot fi acordate din oficiu. Cererea se depune la serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu sau reședință. Beneficiarii sunt înregistrați în Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale.
Cum se face propunerea pentru acordarea ajutorului
Solicitarea se bazează pe o cerere și o declarație pe propria răspundere, însoțite de documente justificative. Dosarul se depune la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, fie personal, fie prin poștă sau mijloace electronice.
Agenția poate solicita primăriei o verificare la domiciliu, care trebuie realizată în maximum 10 zile. Sunt analizate componența familiei, veniturile și situația care a generat cererea. Rezultatul verificării este transmis electronic agenției.
Dacă solicitarea vine ca urmare a sesizării altor instituții publice, verificarea în teren poate fi făcută direct de persoane desemnate de agenția teritorială.
Ce documente trebuie depuse
Printre actele necesare se numără:
• cererea și declarația pe propria răspundere;
• documente oficiale care confirmă situația de necesitate;
• polița de asigurare a locuinței și documentele de evaluare a daunelor, dacă este cazul;
• adeverințe sau scrisori medicale și alte documente medicale justificative;
• dovezi privind costul echipamentelor sau dispozitivelor medicale, atunci când ajutorul este solicitat în acest scop;
• alte documente solicitate de echipele de verificare.
Refuzul de a furniza informațiile necesare poate duce la respingerea cererii.
Cum se stabilește valoarea ajutorului
Ajutoarele se acordă în limita bugetului alocat și sunt calculate în funcție de mai mulți factori, printre care:
• nivelul de distrugere al locuinței și bunurilor;
• tipul locuinței și existența asigurării obligatorii;
• valoarea despăgubirilor primite;
• gravitatea bolilor și durata tratamentelor;
• nivelul de decontare a serviciilor medicale;
• statutul de asigurat în sistemele publice;
• numărul membrilor familiei și veniturile;
• gradul de îndatorare;
• capacitatea de susținere din venituri proprii;
• existența altor forme de sprijin public sau privat.
În cazuri de calamități, ajutorul poate fi acordat și chiriașilor sau persoanelor tolerate într-o locuință, dacă proprietarul nu a solicitat sprijin.
Centralizarea și aprobarea finală
Agențiile teritoriale transmit către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială situațiile centralizate, care includ datele beneficiarilor, adresa și suma propusă, precum și tipul situației de urgență. Decizia finală se aprobă prin hotărâre de Guvern, conform HG nr. 1154/2022, informează Digi24.ro.
Comentează