România practică unul dintre cele mai ridicate tarife pentru încărcarea rapidă a maşinilor electrice din Europa, respectiv 0,43 euro/kWh, la acelaşi nivel cu Austria şi aproape dublu faţă de Spania sau Croaţia, deşi preţul angro al energiei nu este cel mai mare din UE, arată o analiză semnată de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, potrivit Agerpres.
Conform sursei citate, diferenţa este explicată prin lipsa concurenţei pe segmentul staţiilor ultra-rapide şi prin strategia comercială a operatorilor care tratează România ca piaţă de tranzit, cu volum redus şi putere scăzută de negociere.
"Faptul că România apare în aplicaţia Tesla cu un tarif de 0,43 euro/kWh exact ca în Austria şi aproape dublu faţă de Spania sau Croaţia - nu mai poate fi explicat prin accidente de piaţă sau fluctuaţii temporare. Este rezultatul unei strategii comerciale deliberate, aplicate într-o piaţă considerată marginală, de tranzit şi cu putere redusă de negociere. România nu are cel mai scump curent din Europa (dacă nu raportăm la puterea de cumpărare). Dimpotrivă, în multe perioade, preţul angro al energiei electrice este sub media UE. Cu toate acestea, utilizatorii de maşini electrice plătesc printre cele mai mari tarife de încărcare rapidă. Această contradicţie spune mult despre felul în care piaţa românească este percepută de marii operatori", menţionează preşedintele AEI.
Analiza arată că pentru Tesla, România nu este o piaţă de volum, ci "o piaţă de siguranţă, câteva staţii bine plasate pe coridoare rutiere importante, destinate mai ales tranzitului regional".
"În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiţie şi operare sunt recuperate printr-un preţ mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puţini plătesc mult, în loc ca mulţi să plătească puţin. Această logică economică este uşor de înţeles din perspectiva companiei, dar greu de acceptat pentru consumatori. Mai ales când comparaţia cu alte ţări din regiune este inevitabilă", se precizează în document.
Conform cercetării, Ungaria sau Polonia, cu tarife semnificativ mai mici "demonstrează că diferenţa nu stă nici în geografie, nici în costul energiei, ci în nivelul de utilizare şi concurenţa locală".
Preşedintele AEI a subliniat că România nu are o competiţie reală în zona staţiilor de încărcare ultra-rapidă.
"Aici apare adevărata problemă, România nu are, încă, o competiţie reală în zona staţiilor de încărcare ultra-rapidă. Puţine staţii, acoperire limitată şi alternative rare în afara marilor oraşe. Într-un asemenea context, preţul nu este constrâns de piaţă, ci dictat de operator. Iar Tesla ştie foarte bine că utilizatorul român nu are, de cele mai multe ori, opţiuni reale (lipsa concurenţei pe acest sector). Mai mult, politica de preţ regională practicată de Tesla tratează Europa de Est ca pe o zonă unde investiţiile trebuie amortizate rapid, pentru că riscurile sunt considerate mai mari, adopţie lentă a maşinilor electrice, instabilitate legislativă, infrastructură rutieră modestă. Toate acestea sunt "înglobate" în preţul final plătit de şofer", a menţionat Chisăliţă.
El a făcut referire la cazul Serbiei, unde încărcarea este gratuită. "Tesla ştie să fie flexibilă atunci când vrea să stimuleze o piaţă. România, însă, a depăşit faza de "promovare" şi a intrat direct în cea de monetizare, fără a beneficia de avantajele unei pieţe însă mature", a menţionat preşedintele AEI.
În opinia sa, problema nu este doar preţul de 0,43 euro/kWh, ci mesajul pe care îl transmite, că România este o piaţă care poate fi taxată mai mult, pentru că nu are suficientă masă critică pentru a conta.
"Atât cât numărul de maşini electrice rămâne relativ mic, iar infrastructura alternativă nu se dezvoltă agresiv, acest mesaj nu se va schimba. Preţurile nu vor scădea din bunăvoinţă. Vor scădea doar atunci când staţiile vor fi pline, concurenţa va fi reală şi utilizatorul român va avea, în sfârşit, de ales", a punctat Dumitru Chisăliţă.
Comentează