Guvernul Bolojan urmează să adopte marți, într-o ședință extraordinară, o ordonanță de urgență prin care declară „situație de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru șase luni și introduce un pachet de intervenții directe în piața carburanților, de la limitarea adaosului comercial și controlul exporturilor până la relaxarea temporară a obligațiilor privind biocarburanții. În același act normativ, Executivul modifică și mecanismul de alocare a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, invocând disfuncționalități apărute imediat după adoptarea OUG 12/2026.
Argumentul Guvernului: șoc petrolier, inflație și dependență de importuri
Nota de fundamentare leagă explicit intervenția de conflictul din Orientul Mijlociu și de scumpirea accelerată a petrolului. Documentul arată că, la 22 martie 2026, cotația Brent ajunsese la circa 114 dolari/baril, după un vârf de 119,82 dolari/baril pe 19 martie, față de aproximativ 65 dolari/baril la începutul lui februarie. Pe piața internă, Guvernul consemnează deja prețuri medii de 9,18 lei/litru pentru benzina standard și 9,91 lei/litru pentru motorina standard, subliniind că România depinde de importuri de țiței în proporție de circa 75%.
Pe acest fond, Executivul susține că există o „situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată” și afirmă, în chiar preambulul ordonanței, că „este necesar ca statul să intervină pentru a asigura buna funcționare a economiei, în interesul cetățenilor săi”. Tot Guvernul invocă riscul de inflație, probleme de aprovizionare și nevoia de a combate „posibile tendințe de speculă”, vorbind despre instituirea unui „mecanism obiectiv, transparent și gradual de intervenție”.
Plafon pe adaosul comercial și control politic asupra exporturilor
Măsura centrală din OUG este limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime folosite la obținerea lor la „cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025” de fiecare operator economic. Pentru firmele înființate în 2025 sau 2026, cu activitate mai mică de 12 luni, plafonul se raportează la media adaosului din perioada efectivă de activitate. Textul precizează și că limitarea se aplică „pe tot lanțul de activitate economică”, iar prin adaos comercial se înțelege diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție.
În paralel, Guvernul introduce un control strict asupra ieșirii carburanților din țară. Pe durata crizei, exporturile și livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi făcute numai cu „acordul prealabil scris” al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, iar procedura concretă trebuie stabilită prin ordin comun în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. În nota de fundamentare, Executivul leagă această măsură de dependența de importuri și de nevoia de a evita dificultăți în asigurarea volumelor necesare pentru piața internă, inclusiv în contextul anunțului Agenției Internaționale pentru Energie privind eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre.
Relaxare la biocarburanți, pe motiv de aprovizionare
Un alt pilon al ordonanței este derogarea temporară de la obligația privind conținutul de biocarburanți. Proiectul permite comercializarea, pe teritoriul României, a benzinei cu un conținut minim de biocarburant de doar 2% în volum, față de nivelul de 8% avut în vedere de legislația actuală. După expirarea perioadei de criză, ministerul de resort va avea 30 de zile pentru a analiza eventuale măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele naționale de reducere a emisiilor să nu fie afectate, urmând ca aceste măsuri să fie aprobate, dacă va fi cazul, prin hotărâre de Guvern. Executivul motivează derogarea prin presiunile asupra lanțurilor de aprovizionare și prin riscul ca operatorii să nu poată asigura simultan și carburanți suficienți, și respectarea țintelor privind biocomponenta.
Este însă de remarcat că nota de fundamentare vorbește și despre „măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile prețurilor maximale”, dar proiectul de OUG nu stabilește un preț maximal nominal pe litru. În draftul publicat de Guvern, intervenția se face prin plafonarea adaosului comercial și prin calificarea depășirii acestuia drept faptă speculativă, nu prin fixarea explicită a unui preț final la pompă.
Amenzi de până la 10% din cifra de afaceri
Ordonanța prevede că aplicarea unor adaosuri comerciale peste nivelul permis „constituie acțiune speculativă” în sensul OUG 84/2022 și va fi sancționată potrivit legislației privind concurența neloială și protecția consumatorilor. În plus, exporturile sau livrările intracomunitare făcute fără aprobările cerute devin contravenții sancționate cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, iar pentru firmele nou-înființate, fără cifră de afaceri relevantă, amenda va fi între 100.000 și 1.000.000 de lei. Constatarea și sancționarea acestor fapte vor fi făcute de autoritatea vamală, iar poliția sau alte organe de control vor trebui să predea de îndată actele constatatoare și marfa către vamă.
Un detaliu important este că regimul sancționator nu va intra în vigoare imediat. Articolul 7 din proiect prevede expres că dispozițiile privind sancțiunile intră în vigoare la cinci zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. Asta înseamnă că Guvernul își lasă o fereastră scurtă de tranziție înainte de aplicarea efectivă a amenzilor.
Pe lângă carburanți, Guvernul redeschide și dosarul gazelor
Deși titlul politic al proiectului este criza carburanților, aproape o treime din ordonanță vizează, de fapt, corectarea OUG 12/2026 privind gazele naturale. Nota de fundamentare arată că, după intrarea în vigoare a acelui act normativ, au fost identificate „disfuncționalități și necorelări”, inclusiv erori de redactare privind atribuțiile instituționale și lipsa unor norme clare pentru repartizarea cantităților de gaze. Guvernul spune că pentru perioada 1 aprilie - 31 octombrie 2026 cantitățile disponibile la producători nu acoperă integral necesarul pentru consumul curent al consumatorilor casnici, în timp ce pentru intervalul 1 noiembrie 2026 - 31 martie 2027 rămân cantități nerepartizate.
În consecință, ordonanța schimbă trimiterea instituțională din anexa OUG 12/2026, înlocuind referințele improprii cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon pentru anumite cantități de gaze legate de operațiuni petroliere și reinjecție în zăcământ. Mai departe, proiectul obligă producătorii ca, în 24 de ore de la intrarea în vigoare a ordonanței, să transmită către OTS cantitățile nerepartizate și necontractate, după care OTS va trebui să le redistribuie proporțional cu consumul estimat al fiecărui furnizor, să recalculeze stocul minim al fiecărui furnizor și stocul minim total, iar apoi să retransmită datele recalculate către producători, furnizori și ANRE. Totodată, dacă în perioada aprilie-noiembrie 2026 se dovedește că au fost alocate cantități excedentare pentru consumul curent, furnizorii vor fi obligați să le înmagazineze pentru iarna 2026-2027.
Guvernul promite stabilitate, dar nu poate evalua costul
În nota de fundamentare, Guvernul afirmă că prin acest proiect „se asigură o stabilitate a prețurilor la produse petroliere” și se evită „impactul negativ generalizat în economie”, în timp ce pe componenta gazelor spune că urmărește predictibilitate și prevenirea dezechilibrelor pe piață.
Guvernul admite că, în mod normal, prețurile ar trebui lăsate la intersecția dintre cerere și ofertă, dar consideră că actualul șoc petrolier justifică o intervenție directă a statului. Dacă ordonanța va fi adoptată în forma analizată, piața carburanților va intra, cel puțin pentru următoarele șase luni, într-un regim de control administrativ mai dur, iar piața gazelor va primi o corecție de urgență menită să evite blocajele din sezonul rece următor.
Comentează