Curtea Constituțională revine vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 10.00, asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea Guvernului Ilie Bolojan care schimbă regulile pensiilor de serviciu ale magistraților, într-o ședință anunțată cu un singur dosar pe ordinea de zi, cel privind obiecția de neconstituționalitate.
Miza termenului este amplificată de precedentul din 28-29 decembrie 2025, când Curtea nu a mai putut ajunge la o soluție după ce deliberările s-au întrerupt pe fondul lipsei de cvorum, episod care a transformat disputa juridică într-un conflict public între tabere din interiorul CCR.
Cu o zi înainte de termen, ÎCCJ a anunțat că depune la CCR „note suplimentare” sprijinite de o expertiză independentă, iar instanța supremă acuză direct că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”, susținând că noul calcul duce la un cuantum „mai mic decât cel pe contributivitate” și că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
CCR, între decizie și o nouă amânare
Conform comunicatului ÎCCJ, expertiza ar indica reduceri care, în funcție de nivelul instanței, pot ajunge până la 51% în ipoteza unui parcurs profesional de 42 de ani, instanța supremă afirmând că nu mai este vorba despre o reformă, ci despre „o confiscare a drepturilor magistraților”, „fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.
În această atmosferă, scenariul unei noi amânări rămâne în joc, după ce, în decembrie, patru judecători au cerut timp suplimentar și au reclamat nerespectarea unor pași procedurali, în timp ce conducerea Curții a explicat public că amânările au fost generate de imposibilitatea întrunirii cvorumului.
Pe fond, legea contestată mută pensia spre un plafon de 70% din ultimul venit net, iar Guvernul a apărat public pachetul ca necesar pentru corectarea unor dezechilibre, în timp ce ÎCCJ îl descrie ca pe un mecanism care golește de conținut garanția materială a independenței justiției.
„Dublă zi decisivă”: Curtea de Apel București poate complica ecuația
În paralel cu ședința CCR, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe vineri, de la ora 9.30, asupra cererii de suspendare a decretelor de numire la CCR ale judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, atacate în contencios administrativ, într-un demers al avocatei Silvia Uscov, pe tema condiției de vechime în activități juridice.
Administrația Prezidențială a încercat, înaintea pronunțării, să obțină recuzarea judecătoarei din dosar, însă CAB a respins cererea, iar judecătorul CCR Dacian Dragoș a declarat public că un verdict de suspendare ar avea repercusiuni asupra funcționării Curții Constituționale și că demersul riscă să perturbe activitatea CCR într-un moment „important pentru societate”.
Această suprapunere de calendare alimentează, pe surse, ipoteza unei zile în care decizia pe pensiile magistraților ar putea depinde nu doar de raportul de forțe din plen, ci și de eventuale efecte imediate ale unei hotărâri de suspendare la CAB, într-un context în care CCR a fost deja blocată de lipsa cvorumului și în care premierul Bolojan a vorbit public despre o „minoritate de blocaj” în interiorul Curții.
O suspendare a decretului de numire a lui Dacian Dragoș la CCR ar lăsa Curtea în opt judecători, ceea ce nu i-am împiedica funcționarea. CCR poate funcția cu cel puțin șase judecători și poate decide cu o majoritate de cel puțin cinci judecători. Însă eliminarea, fie ea și temporară, lui Dacian Dragoș de la CCR ar putea genera un scor de 4-4 pe problema pensiilor magistraților.
Pe de altă parte, pronunțarea unei decizii de către CCR, urmată de o suspendare a unui judecător ar arunca în aer întreaga procedură, consecințele fiind greu de anticipat în totalitate.
Comentează