Persistența inflației la niveluri ridicate, scumpirile recente din energie și fiscalitate, dar și semnele de slăbire a consumului intern îi determină pe analiști să creadă că Banca Națională a României nu va grăbi o relaxare a politicii monetare. În ședința de politică monetară programată pentru luni (astăzi) specialiștii anticipează menținerea ratelor de dobândă neschimbate, în condițiile în care presiunile asupra prețurilor rămân semnificative, iar unele riscuri – precum evoluția tarifelor la gaze sau eliminarea limitelor de adaos comercial la alimente – sunt încă greu de cuantificat. Tonul mesajului transmis de banca centrală va fi atent analizat, întrucât acesta ar putea oferi primele indicii despre momentul în care ar putea începe, eventual, un ciclu de reducere a dobânzilor.
Un început de an dominat de prudență
Majoritatea economiștilor estimează că BNR va păstra actualul nivel al dobânzilor la reuniunea de luni, pe fondul unui context inflaționist care rămâne tensionat și al unor incertitudini legate de dinamica prețurilor la energie și alimente.
„O nouă accelerare a inflației anuale în a doua jumătate a anului 2025, împreună cu menținerea inflației de bază peste așteptări până la sfârșitul anului, va determina probabil banca centrală să rămână prudentă”, consideră Vlad Ioniță, economist la BCR, într-o notă de analiză citată de Profit.ro.
Cum a urcat inflația și de ce depășește așteptările
Evoluția prețurilor a cunoscut o accelerare semnificativă în a doua parte a anului trecut. De la un nivel de aproximativ 5% în luna iunie, inflația anuală a trecut de 7% în iulie, după eliminarea plafoanelor la electricitate, și s-a apropiat de 10% în august, ca efect al majorării TVA și a accizelor. La finalul lui 2025, indicatorul a ajuns la 9,7%, marcând al cincilea an consecutiv peste intervalul-țintă stabilit de BNR, de 1,5–3,5% pe an.
Și inflația de bază, urmărită atent de banca centrală pentru a evalua presiunile interne, a urcat vizibil: de la 5,7% în timpul verii la 8,5% la sfârșitul anului. Ambele valori – atât inflația generală, cât și cea de bază – au depășit prognozele BNR din luna noiembrie, care indicau 9,6%, respectiv 8,1%.
Ce urmează pentru prețuri și ce semnale caută piețele
Analiștii anticipează că nivelul inflației va rămâne ridicat până în perioada verii, urmând ca apoi să se reducă abrupt, ca urmare a efectului de bază generat de ieșirea din calcul a scumpirilor din lunile iulie–august 2025.
În acest context, atenția pieței se va concentra pe mesajul transmis de banca centrală. În timp ce BCR mizează pe o abordare mai fermă, cu accente restrictive, ING Bank anticipează o comunicare echilibrată.
„Având în vedere un profil al inflației încă ridicat în lunile următoare și unele «necunoscute» încă neclarificate, nu am fi surprinși să vedem o poziție destul de neutră din partea Băncii pe 19 ianuarie, în ciuda impactului încă îngrijorător al poziției prudente a consumatorilor asupra cererii interne în ceea ce privește perspectivele de creștere”, arată Ștefan Posea, economist la ING Bank România.
Gazele și alimentele, două necunoscute majore
Printre factorii care pot influența decisiv traiectoria inflației se află liberalizarea prețurilor la gaze și eliminarea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază, măsuri preconizate să intre în vigoare din aprilie.
În ceea ce privește prognozele, ING estimează că rata inflației ar putea coborî la 4,5% la finalul acestui an, în timp ce BCR are o proiecție mai optimistă, apropiată de scenariul BNR, de 3,7%.
Pe partea de cerere, încrederea consumatorilor s-a deteriorat puternic anul trecut, mai ales după creșterile de taxe, și a rămas la final de an în apropierea minimelor istorice.
Investițiile, posibil factor de echilibrare
Deși consumul dă semne de slăbiciune – vânzările cu amănuntul abia au reușit să rămână pe teritoriu pozitiv anul trecut, după o încetinire accentuată din august – analiștii văd premise pentru o intensificare a investițiilor în 2026. Un rol important ar putea fi jucat de proiectele finanțate din fonduri europene, având în vedere că acesta este ultimul an al PNRR, ceea ce ar putea compensa parțial temperarea cererii interne.
„Este de așteptat ca BNR să vadă dincolo de șocul inflaționist dinspre ofertă, legat de măsurile fiscale. Impactul acestora asupra venitului disponibil și a cererii agregate generale ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație cu o oarecare întârziere”, notează Vlad Ioniță.
Dobânzile, între așteptări și realitatea din piață
Salariile reale au consemnat a cincea scădere consecutivă în termeni anuali în luna noiembrie, pe fondul înghețării lefurilor din sectorul public, după mai mulți ani de creșteri consistente. Această politică salarială urmează să fie menținută și în 2026.
Prima modificare a dobânzii-cheie este anticipată abia la ședința din luna mai. BCR estimează reduceri cumulate de 1,25 puncte procentuale pe parcursul anului, în timp ce ING vede o scădere de 1 punct procentual până la finalul anului.
BCR atrage atenția că, în contextul unui excedent ridicat de lichiditate în sistemul bancar, reperul real al pieței este dobânda facilității de depozit, aflată la 5,5%.
După turbulențele politice și electorale din primăvara anului trecut, care au influențat piețele financiare și cursul valutar, dobânzile efective din piața interbancară – utilizate la calculul IRCC – au revenit treptat în jurul acestui nivel, pe măsură ce lichiditatea s-a reechilibrat, chiar dacă nu a mai atins valorile din 2024.
Comentează