Vizibilitatea publică este aspectul care contează cel mai mult pentru politicieni atunci când iau o decizie, în detrimentul propunerilor venite de la electoratul lor sau al alinierii legislaţiei la cea europeană, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Registrul Român de Lobby, prezentat miercuri într-o întâlnire cu presa.
Cercetarea de piaţă a fost realizată în luna septembrie 2018 în rândul a 58 de practicieni de lobby şi reprezintă percepţia lor.
Astfel, 79% dintre ei consideră că vizibilitatea publică este aspectul care influenţează cel mai mult decizia unui politician, 68% spun că propunerile venite din propriul partid sunt determinante, 64% au indicat considerentele electorale, 23% - propunerile din propria instituţie, 20% - alinierea legislaţiei la cea europeană, 18% - propuneri din mediul virtual.
Totodată, 71% dintre practicieni se văd de peste 10 ori pe an, adică aproximativ o dată pe lună, cu decidenţii.
Scopul întâlnirilor a fost să prezinte un punct de vedere al celui pe care îl reprezintă - 80%, apoi să informeze decidenţii politici - 79%, 64% au interacţionat cu politicienii pentru modificarea unei legi, în timp ce 25% au făcut-o pentru elaborarea unui nou cadru legislativ.
Cele mai puternice instrumente ale lobbyştilor, în opinia lor, sunt argumentele economice - 67%, argumentele sociale şi juridice, fiecare câte 47%, studii comparate - 41%, puncte de vedere ale organismelor internaţionale - 43%.
Aproape 90% dintre ei consideră că este foarte bine să facă parte dintr-o asociaţie profesională. Totodată, 52% s-au întâlnit cu decidenţii în calitate de reprezentant al unei entităţi (companii), iar 48% ca membri ai unei organizaţii asociative.
La capitolul cei mai eficienţi actori de comunicare instituţională, intervievaţii au indicat asociaţiile de afaceri - 43%, firmele de consultanţă în public affairs - 42%, companiile multinaţionale - 36%, patronatele - 32%, sindicatele - 30%, camerele de comerţ - 29%, ONG-urile - 21%, companiile naţionale - 13%.
În ceea ce priveşte domeniile economice, percepţia industriei este că actorii de comunicare instituţională cei mai eficienţi sunt în sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) - 50%, sectorul farmaceutic - 46%, servicii financiar-bancare - 35%, apărare şi securitate - 35%, agricultură - 19%.
Din total, 72% dintre respondenţi spun că deciziile se iau mai degrabă netransparent, 17% - total netransparent şi doar 11% spun că se iau transparent.
Totodată, 73% arată că procesul de decizie este mai degrabă neparticipativ, total neparticipativ - 12% şi mai degrabă participativ - 15%.
Din sondaj mai reiese că procesul de luare a deciziilor în ultimii 3-4 ani s-a înrăutăţit (66%), nu există consultarea publică, calitatea dialogului a scăzut, transparenţa lipseşte, deciziile sunt nefundamentate, fără analize de impact, şi nu există predictibilitate.
În acest moment, există două proiecte privind Legea lobby-ului în România: un proiect de Ordonanţă de Urgenţă iniţiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care a fost în dezbatere publică până în această lună, şi un proiect de lege iniţiat de ALDE, care este în dezbatere parlamentară la Camera Deputaţilor.
Cele două forme sunt aproape identice, cu foarte mici modificări, a declarat Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby.
"Legea este un pas înainte, însă este departe de a fi perfectă. De fapt, este copy-paste din legea care există în vigoare în Austria, însă cu traduceri şi interpretări greşite", a spus ea.
Florea s-a referit atât la forma legii, paragrafele fiind numerotate într-un fel în legea din Austria şi în alt fel în proiectul din România, iar unele paragrafe la care se face referire nu există.
"Totodată, în Austria, înregistrarea în registrul practicienilor de lobby este online, dar în România se va face doar în regim 'dosar cu şină', la un registru care va exista pe lângă Registrul Comerţului", a mai arătat ea.
Laura Florea a criticat şi faptul că, potrivit proiectului actual, se cere înregistrarea inclusiv a prevederilor din contractele semnate cu clienţii.
"Companiile vor declara doar dacă cheltuiesc peste 100.000 de euro pe activitatea de lobby, însă noi considerăm că această sumă este foarte mare. De fapt, este un nivel preluat din legea austriacă, unde chiar şi acolo este considerat foarte mare. Noi am propus să poată fi declarate intervale de sume cheltuite în acest scop. De asemenea, sancţiunile impuse prin această lege sunt foarte mari, la nivelul pieţei din Austria", a mai spus Florea.
Vizibilitatea publică influenţează cel mai mult deciziile politicienilor (sondaj)
Explorează subiectul
București
9°C
Articole Similare

224
Horoscopul zilei de 2 aprilie 2026. Berbecii vor avea o zi destul de dinamică. Află ce se întâmplă cu zodia ta
224

1.055
Obiceiul banal pe care mulți români îl au când își pregătesc valiza. Așa devin țintă directă pentru infractori
1.055

931
Ce se întâmplă în creierul nostru după vârsta de 30 de ani: Studiul care răstoarnă mitul 'e prea târziu să te schimbi'
931

562
O româncă a plătit 12.000 de euro unui prinț fals pentru a o angaja. Cum a fost atrasă în capcana unui nigerian
562

37
Bani europeni pentru flori și plante aromatice: AFIR pregătește lansarea unei noi linii de finanțare
37

35
Bătrân în stare critică, recuperat de Salvamont dintr-o zonă cu acces dificil şi transportat la spital
35

24
„Family Footprints”: elevi din patru țări au descoperit valorile familiei într-un proiect eTwinning
24

37
VIDEO Examen de capacitate preoțească în Episcopia Giurgiului
37

23
Credite mai ușor de obținut pentru fermieri: parteneriat extins între stat și bănci
23

77
Pelerinaj de mare încărcătură duhovnicească: Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe este adus spre închinare la Mănăstirea Pantocrator, între 22-28 aprilie
77

25
Primăria Sectorului 1 dezminte taxa de 70 de lei pe persoană pentru salubrizare
25

3.286
FOTO Start fulminant pentru platforma de vânzări ANAF. eLicitații domină deja piața: 14 milioane de accesări doar în prima zi
3.286

5.745
SURSE Suma colosală din mită pe care șeful ARR ar fi depozitat-o în cutiile de pantofi: Cristian Anton, reținut de DNA
5.745
















Comentează