Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un discurs extrem de dur și le transmite liderilor din Europa că nu pot da vina doar pe birocrații de la Bruxelles pentru slăbiciunea economică a UE și trebuie să reducă propriile birocrații la nivel și regulile protecționiste. Ursula von der Leyen a explicat că Europa are nevoie de un sistem financiar integrat, de piețe comune de capital, iar dacă aceste bariere nu dispar, atunci ”bătrânul continent nu va avea nicio șansă în bătălia cu SUA și China. În final, Ursula von der Leyen a amenințat că va merge mai departe cu țările care doresc să aibă o piață integrată, iar pentru asta este nevoie de doar 9 țari, restul vor rămâne în urmă.
Temerile legate de scăderea puterii industriale a Europei în raport cu SUA și China ating cote maxime, dar instituțiile UE de la Bruxelles sunt în conflict cu capitalele naționale, precum Berlin și Roma, cu privire la cine este de vină pentru excesul birocratic.
„Companiile noastre au nevoie de capital chiar acum. Așadar, să realizăm acest lucru în acest an”, a subliniat ea. „Trebuie să facem progrese într-un fel sau altul pentru a elimina barierele care ne împiedică să fim un adevărat gigant global.”
Von der Leyen a descris sistemul actual al UE ca fiind „fragmentat la extrem” și a solicitat „o piață de capital mare, profundă și lichidă”.
„Să luăm din nou exemplul SUA: un singur sistem financiar, un singur capital financiar și o mână de alte centre financiare”, a spus ea, adăugând că Uniunea Europeană nu are doar 27 de sisteme financiare diferite, ci și peste 300 de locuri de tranzacționare.
Europa ar putea avea un singur lider, pe model american
Liderii PPE, cea mai mare și mai puternică familie politică din Europa, propun o serie de măsuri care ar genera un adevărat cutremur în Europa. Liderul PPE, Manfred Weber, susținut de cancelarul german Friederich Merz, propune unificarea funcțiilor de președinte al Consiliului European și cea de șef al Comisiei Europene, în așa fel încât Europa să aibă o singură voce puternică. De asemenea, Weber a cerut ca în sistemul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană să se trecă la votul majoritar și să nu mai existe un drept de veto, o măsură împotriva unor voci precum Ungaria sau Slovacia, țări care au blocat anumite măsuri ale UE, informează Politico.
Reformarea structurii de conducere a UE nu ar necesita modificări ale tratatelor blocului, a susținut Weber. Asta ar însemna pur și simplu ca o singură persoană să ocupe ambele funcții. El a afirmat că acest lucru s-ar putea întâmpla după următoarele alegeri europene, în 2029.
Ce propune Comisia Europeană?
UE a identificat o problemă cheie care ar putea stimula competitivitatea blocului. Spre deosebire de omologii lor americani, companiile europene au dificultăți în accesarea capitalului necesar pentru a se extinde.
Comisia Europeană a propus simplificarea normelor naționale pentru a crea o uniune a economiilor și investițiilor. Cu toate acestea, armonizarea normelor financiare în Europa s-a dovedit dificilă în trecut.
Von der Leyen a îndemnat legislatorii să facă progrese rapide, subliniind că va continua procesul legislativ chiar dacă nu toate țările UE sunt pregătite să își modifice normele naționale. Dacă nu se poate ajunge la un acord, UE ar trebui să ia în considerare „o cooperare consolidată” între țările care doresc să participe, a spus ea.
Apel la cumpărarea produselor europene
Una dintre cele mai semnificative – și controversate – propuneri de stimulare a economiei UE este favorizarea firmelor europene în detrimentul rivalilor străini în sectoarele „strategice”, un plan pe care von der Leyen a declarat că îl susține.
„În sectoarele strategice, preferința europeană este un instrument necesar care va consolida baza de producție a Europei”, a afirmat ea, avertizând împotriva unei abordări „universale”.
În discursul său, von der Leyen a mai spus că Europa ar trebui să-și sporească competitivitatea prin „intensificarea producției” pe continent și „extinderea rețelei noastre de parteneri de încredere”.
Simțind că reuniunea Consiliului de joi s-ar putea transforma într-o ambuscadă, cu liderii europeni unindu-se pentru a critica Bruxelles-ul pentru supraîncărcarea industriei cu reguli privind totul, de la produse chimice la bovine, von der Leyen a ripostat miercuri în două discursuri ținute înaintea reuniunii Consiliului.
„Trebuie să ne uităm și la nivel național... la straturile suplimentare de legislație națională care doar îngreunează viața întreprinderilor și creează noi bariere în piața noastră unică”, a spus ea în primul său discurs, adresat Parlamentului European la Strasbourg.
Ea a identificat nemulțumirile de lungă durată legate de faptul că Europa este încă inundată de obstacole normative care împiedică cele 27 de țări membre să funcționeze în mod eficient ca o zonă comercială comună.
Aceste nemulțumiri variază de la bariere naționale care împiedică formarea unei piețe de capital la nivel continental, până la nerecunoașterea calificărilor profesionale în țările UE și regulile de etichetare care împiedică revânzarea produselor în străinătate.
Oferind un exemplu frustrant de eșec al pieței interne, ea a explicat că un camion poate transporta 44 de tone pe drumurile belgiene, dar numai 40 de tone pe drumurile franceze, ceea ce creează probleme pentru comerțul transfrontalier.
„Am propus o legislație pentru a armoniza acest aspect. La aproape doi ani distanță, aceasta este încă în discuție”, s-a plâns ea.
Europa vrea să schimbe regulile jocului
Liderii Uniunii Europene se vor întâlni în cadrul privilegiat al Castelului Alden Biesen, din provincia flamandă Limburg. O fostă comenduire teutonică, atât mănăstire, cât şi fortăreaţă militară, ale cărei săli baroce complet restaurate servesc acum drept centru de conferinţe.
Pe agenda acestei „retrageri”, al cărei format mai informal doreşte să se distanţeze de cadrul rigid al summiturilor de la Bruxelles, se află urgenţa reformării pieţei unice europene, un vast spaţiu de 450 de milioane de consumatori, care a devenit de-a lungul deceniilor coloana vertebrală a construcţiei europene.
Un motor care astăzi riscă să se oprească, în faţa atacurilor simultane ale Chinei, care controlează pământurile rare esenţiale pentru industria mondială, inundă Europa cu micile sale colete şi al cărei excedent comercial creşte neîncetat, şi ale Statelor Unite, care, de la revenirea la putere a lui Donald Trump, au ameninţat cu anexarea Groenlandei, au scos la bătaie arma taxelor vamale şi au tras cu gloanţe roşii împotriva normelor digitale şi de mediu ale UE.
Având în vedere că ponderea UE în PIB-ul global a scăzut sub 15%, această evaluare sumbră a fost larg răspândită în Europa de la raportul şocant prezentat în urmă cu 18 luni de fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi.
„Vrem să rămânem doar o piaţă mare, supusă priorităţilor altora? Sau vrem să facem paşii necesari pentru a deveni o putere?”, a insistat economistul italian la începutul lunii februarie, înainte de a se întâlni cu liderii europeni la Alden Biesen.
Deoarece capacitatea UE de a-şi finanţa efortul istoric de reînarmare, de a negocia acorduri comerciale mai favorabile şi de a evita retrogradarea pe scena internaţională depinde de puterea sa economică.
Discuţiile de joi nu vizează definirea unor soluţii, care au fost deja identificate în mare parte, ci încercarea de a accelera implementarea acestora.
Comisia Europeană a elaborat deja un amplu program de reforme care vizează consolidarea competitivităţii blocului comunitar în toate domeniile.
Tratament şoc
Scopul este de a elimina barierele interne care împiedică activitatea economică, de a perfecţiona Uniunea Pieţelor de Capital pentru a pune economiile în serviciul întreprinderilor şi de a reduce acumularea de reglementări europene şi naţionale.
Însă acest tratament şocant s-a împotmolit parţial în procedurile legislative ale UE. Miercuri, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a îndemnat deputaţii europeni să meargă mai departe.
De asemenea, ea a confirmat că, în martie, Comisia va prezenta un proiect de nou statut juridic pentru întreprinderi, „UE Inc.”, care va reduce sarcinile administrative ale acestora şi a ridicat posibilitatea unei „cooperări consolidate” pentru implementarea anumitor reforme - cu alte cuvinte, restricţionarea acestora la ţările dispuse - dacă ajungerea la un acord între toate cele 27 de state membre se dovedeşte prea complicată.
Deoarece statele nu sunt întotdeauna de acord în ceea ce priveşte măsurile care trebuie implementate.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, care au participat miercuri la un summit al industriei europene la Anvers, au subliniat necesitatea reformării Europei fără întârziere.
Însă, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a apărat „preferinţa europeană”, o cerinţă ca anumite companii care primesc fonduri publice, inclusiv producătorii de automobile, să se aprovizioneze cu componente europene, Merz a susţinut că o astfel de soluţie ar trebui rezervată „doar sectoarelor strategice şi doar ca ultimă soluţie” şi fără a exclude anumite ţări partenere.
Comisia a pregătit un proiect de lege în acest sens, aşteptat la 25 februarie.
În mod similar, ideea reluată de Macron de a utiliza împrumuturi europene comune pentru a finanţa investiţii în sectoare orientate spre viitor a fost întâmpinată rece la Berlin. „Este inacceptabil să ceri mai mulţi bani fără a te angaja la reforme”, a criticat marţi o sursă guvernamentală germană.
În cadrul celor 27 de state membre, „există o mare convergenţă”, chiar dacă există „unele perspective politice sau naţionale care diferă oarecum”, a temperat aşteptările un diplomat european, care a solicitat anonimatul.
Comentează