Zeci de mii de participanți s-au reunit vineri pe National Mall, la Washington, pentru cea de-a 53-a ediție a Marșului pentru Viață, desfășurat sub tema „Viața este un dar”, evenimentul anual care aduce în prim-plan apărarea vieții prenatale și sprijinul pentru familie. Președintele Donald Trump a transmis un mesaj video către manifestanți, iar vicepreședintele JD Vance a urcat pe scenă în deschiderea marșului către Curtea Supremă.
Programul zilei a inclus concertul de dinaintea mitingului, urmat de intervențiile de la prânz și plecarea coloanei către Curtea Supremă, traseu devenit simbolic pentru mișcarea pro-viață încă din anii în care hotărârea Roe v. Wade (care garanta avortul la nivel federal) era în vigoare. Organizatorii au prezentat tema drept o invitație la „redescoperirea frumuseții, bunătății și bucuriei vieții”, insistând că mesajul depășește registrul politic și vizează o cultură publică a responsabilității și solidarității.
Atmosfera de pe esplanadă a fost una de sărbătoare și mobilizare civică, cu grupuri de elevi și studenți, familii venite din state diferite și delegații religioase. Mitingul a fost deschis cu momente muzicale și cu un accent vizibil pe dimensiunea comunitară a evenimentului, inclusiv prin participarea corului Friends of Club 21, alcătuit din tineri cu sindrom Down, care a dat tonul unei zile centrate pe ideea demnității fiecărei vieți umane.
Trump: Dreptul la viață și promisiunea continuării „culturii vieții”
În mesajul video, Donald Trump a plasat marșul într-o continuitate istorică, mulțumind participanților pentru perseverență și pentru prezența lor, în plină iarnă, la Washington. Președintele a evocat cele 53 de ediții ale manifestației și a descris această tradiție ca pe o expresie națională a apărării „demnității date de Dumnezeu” fiecărei ființe umane, subliniind că mobilizarea anuală a devenit un reper civic și moral în Statele Unite.
Trump a legat explicit mesajul de anul 2026, când Statele Unite marchează 250 de ani de la Declarația de Independență, insistând asupra ideii că „dreptul la viață” este o axă fondatoare a proiectului american. În această cheie, el a salutat faptul că oamenii „stau fermi pentru cei nenăscuți” și a prezentat participarea la Marșul pentru Viață ca pe un gest de fidelitate față de o anumită viziune despre libertate, demnitate și binele comun.
În același mesaj, Trump a revendicat rolul numirilor sale judiciare în schimbarea cadrului juridic al avortului după decizia Dobbs din 2022 (hotărâre a Curții Supreme care a stabilit că accesul la avort trebuie să fie reglementat la nivel de state), pe care a descris-o drept un moment de vârf pentru mișcarea pro-viață. Președintele a spus că miza, de aici înainte, este „reconstrucția” unei culturi care susține viața, stat cu stat, comunitate cu comunitate, punând accent pe libertatea religioasă și pe măsuri pe care le-a prezentat drept pro-familie, inclusiv sprijin pentru adopție și asistență maternală, precum și inițiative financiare pentru nou-născuți. „Aducem înapoi credința în America, îl aducem înapoi pe Dumnezeu”, a afirmat Trump.
Vance: „Nu putem fi neutri” și mesajul de alianță instituțională
JD Vance a revenit la Marșul pentru Viață la un an după ce, potrivit propriei relatări, prima sa apariție publică majoră ca vicepreședinte a fost tot aici. În fața mulțimii, el a reluat un fir personal, anunțul că familia sa așteaptă al patrulea copil, și a folosit episodul pentru a întări tema din acest an, „Viața este un dar”, spunând că, pentru el, ideea de „dar” nu este un slogan, ci o realitate trăită, care cere protecție și recunoștință.
Vicepreședintele a mizat pe un registru optimist și mobilizator, vorbind despre „bucurie” ca atitudine publică a activismului pro-viață și mulțumind celor prezenți pentru perseverență și rugăciuni. El a invocat și progresele medicale, de la ecografii moderne la îngrijirea prematurilor, ca argumente care, în viziunea sa, fac tot mai greu de ignorat realitatea vieții prenatale și întăresc datoria societății de a sprijini mamele și familiile aflate în situații neașteptate.
Nucleul politic al intervenției lui Vance a fost însă unul de angajament instituțional. El a spus că mișcarea pro-viață „nu poate fi neutră” și că Statele Unite „nu-și pot permite indiferența” față de soarta generațiilor viitoare, insistând că administrația Trump-Vance se poziționează ca aliat al marșului. Vance a reluat ideea că Dobbs a fost un punct de cotitură și a afirmat că, de la Casa Albă până la agențiile federale, direcția este de consolidare a politicilor care favorizează viața și familia.
„Infrastructura” pro-familie: de la libertate religioasă la sprijin economic
Într-o parte consistentă a discursului, Vance a prezentat o serie de acțiuni ale administrației, descriindu-le ca o corecție a unor excese ale guvernării precedente. El a invocat, în termeni duri, episoade de sancționare a unor persoane pentru rugăciune în proximitatea clinicilor de avorturi și a spus că noua administrație a oprit astfel de practici, punând accent pe protecții de conștiință în domeniul medical și pe apărarea rețelelor confesionale de adopție și plasament.
Vicepreședintele a legat apoi explicit cauza pro-viață de politicile economice pro-familie, susținând că „alegerea vieții” devine mai ușoară atunci când statul nu penalizează parentalitatea. În acest cadru, Vance a invocat măsuri precum extinderea creditului fiscal pentru copii și programe de economisire pentru nou-născuți, prezentate ca investiții „din prima zi” în fiecare copil american, într-o logică de sprijin pe termen lung pentru stabilitatea familiei.
În același registru, Vance a introdus tema locuirii și a accesului familiilor la proprietate ca parte a „culturii vieții”, argumentând că securitatea economică reduce presiunea care împinge uneori către decizii dramatice. Totodată, el a afirmat că administrația a inițiat verificări și investigații privind folosirea fondurilor publice de către organizații asociate industriei avortului și a vorbit despre reorientarea politicii externe prin limitarea finanțărilor pentru ONG-uri care promovează agenda avortului în străinătate, menționând și angajamente internaționale pro-familie.
Marșul ca barometru: după Dobbs, presiune pe politici și mesaj de continuitate
Ediția din 2026 a venit într-un moment în care, după Dobbs, bătălia legislativă s-a fragmentat puternic la nivelul statelor, iar mișcarea pro-viață încearcă să combine obiectivele juridice cu o strategie culturală pe termen lung. Pe fundalul atmosferei de sărbătoare, au existat și semnale de presiune publică pentru accelerarea unor decizii federale, inclusiv legate de finanțarea publică și de accesul la avort medicamentos, tematici care au fost vizibile și în reacțiile din mulțime.
Pe scenă au vorbit și lideri ai Congresului și ai mișcării civice, iar președinta March for Life Education and Defense Fund, Jennie Bradley Lichter, i-a mulțumit lui Trump pentru „victorii pro-viață” și a proiectat o așteptare de continuitate pentru anii următori. În paralel, evenimentul a păstrat și componenta sa de mărturie personală, cu intervenții ale unor activiști și ale unor persoane care au descris experiențe legate de sarcini neașteptate și sprijin comunitar.
La finalul mitingului, coloana de manifestanți s-a îndreptat spre Curtea Supremă, păstrând simbolistica locului care, timp de decenii, a fost asociat cu jurisprudența federală privind avortul. Pentru organizatori și pentru cei prezenți, mesajele lui Trump și Vance au fost prezentate ca o confirmare că mișcarea pro-viață are, în acest ciclu politic, o deschidere directă către vârful puterii executive, iar tema „Viața e un dar” a fost folosită ca punte între discursul moral, sprijinul social pentru familie și obiectivele de politică publică.
Comentează