Semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, parafată sâmbătă, 17 ianuarie, marchează un moment istoric pentru comerțul internațional, dar scoate la iveală și clivaje profunde în interiorul Uniunii Europene, între susținătorii liberalizării comerciale și vocile critice din agricultură, societatea civilă și unele state membre.
Uniunea Europeană și Mercosur – bloc care reunește Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – au finalizat cel mai amplu acord de liber schimb încheiat vreodată de Bruxelles. Pactul vizează o piață de aproximativ 700 de milioane de oameni și promite o integrare economică extinsă între cele două regiuni, potrivit DW.
„Alegem comerțul echitabil în locul tarifelor, alegem un parteneriat productiv și pe termen lung în locul izolării și, mai presus de toate, intenționăm să oferim beneficii reale și tangibile popoarelor și companiilor noastre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la ceremonia de semnare desfășurată în Paraguay.
Un mega-acord cu miză geopolitică
Bruxelles-ul descrie pactul ca pe o demonstrație de forță strategică într-o lume tot mai fragmentată, în care tensiunile geopolitice și comerciale cresc. Negocierile au început în anul 2000, într-o perioadă de expansiune a globalizării, dar acordul capătă o semnificație diferită în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor comerciale cu Statele Unite și China.
Acordul prevede reducerea tarifelor vamale, stimularea investițiilor și extinderea cooperării în agricultură, industrie și servicii, cu potențialul de a crea locuri de muncă și de a crește schimburile comerciale.
Acces la resurse strategice pentru UE
Deși impactul direct asupra PIB-ului Uniunii nu este estimat ca fiind major, acordul este văzut ca o oportunitate strategică pentru accesul la minerale critice. Brazilia deține rezerve importante de aluminiu, grafit, tantal și domină piața globală a niobiului – metal esențial în industrii avansate, de la oțel la magneți supraconductori utilizați inclusiv la acceleratorul de particule Large Hadron Collider din Elveția.
UE urmărește astfel să își reducă dependența de China pentru materiile prime necesare tranziției verzi și industriei de apărare.
Critici dure din partea activiștilor și fermierilor
Acordul rămâne însă extrem de controversat. Activiștii pentru climă avertizează că acesta ar putea accelera defrișările din Amazon și distrugerea ecosistemelor, în timp ce fermierii europeni se tem de concurența produselor agricole sud-americane, mai ieftine și produse în condiții considerate mai permisive.
Franța se numără printre cele mai vocale state critice, alături de organizații agricole și sindicate din mai multe țări UE.
Germania, marele beneficiar industrial
Industria auto germană este considerată principalul câștigător de pe urma acordului, într-un context în care producătorii caută piețe alternative pe fondul cererii slabe din China și al tarifelor americane.
„Este de o importanță capitală să găsim noi piețe”, a declarat pentru DW Matthias Zink, director în cadrul companiei Schaeffler, subliniind potențialul de creștere în Brazilia și alte economii emergente.
România între oportunitate și temeri
În România, acordul este privit atât ca o oportunitate, cât și ca o sursă de îngrijorare. Consilierul prezidențial Radu Burnete a susținut că tratatul poate aduce beneficii economice Uniunii și României, într-un context global tot mai protecționist.
„Europa trebuie să rămână un jucător comercial de talie globală și să devină cât mai repede un jucător militar pe măsura acestei talii. O lume în care toată lumea ridică bariere vamale (…) va fi o lume mai săracă”, a afirmat Burnete.
El a subliniat că, deși schimburile comerciale directe ale României cu Mercosur sunt încă reduse, există un potențial real de creștere, mai ales prin integrarea în lanțurile industriale europene.
„Componentele auto produse la Pitești sau Craiova ajung în vehiculele asamblate în Germania, care sunt apoi exportate către Brazilia”, a explicat acesta.
O șansă strategică, dar și un risc politic
Expertul în securitate Iulian Fota a declarat că acordul reprezintă o oportunitate strategică pentru România, în special în sectorul industrial, invocând succesul Dacia pe piețele sud-americane.
„Dacă Dacia merge bine, cred că sunt vreo 100 și ceva de mii de români influențați pozitiv (…) Eu cred că din acordul ăsta România este pe plus”, a spus Fota, avertizând însă asupra riscului politizării excesive a subiectului.
Euroscepticism și opoziție politică
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a atras atenția că susținerea acordului în forma actuală ar putea alimenta euroscepticismul și neîncrederea fermierilor în instituțiile europene.
„Nu este normal să spui că dacă vinzi 1000 de mașini în plus e ok să pierzi 5000 de fermieri”, a afirmat Negrescu, criticând lipsa de considerație față de zonele rurale și cerând reguli clare și un comerț cu adevărat echitabil.
Ce urmează
Acordul UE–Mercosur este structurat în două componente: una comercială, care necesită aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European, și una de asociere mai largă, ce va trebui ratificată de parlamentele naționale – un proces care poate dura ani.
În timp ce industriile europene, de la auto la chimie și farmaceutică, salută accesul la o piață vastă, fermierii și sindicatele avertizează asupra riscurilor sociale și economice. Dezbaterea care urmează în parlamentele europene va decide dacă acest acord istoric va deveni realitate sau va rămâne blocat de diviziunile interne ale Uniunii.
Comentează