Un consilier prezidențial, despre 'consecințele majore' ale pandemiei: 'Trebuie să gândim dincolo de aceste soluţii de avarie'

O pandemie de asemenea amploare nu avea cum să nu aibă consecinţe majore asupra binomului sănătate-economie, a declarat, joi, la o dezbatere, consilierul prezidenţial Diana Păun.

"Cred că răspunsul la pandemia de COVID-19 a fost şi rămâne concentrat, în continuare, pe prevenirea şi atenuarea crizei de sănătate publică, pentru că urmărim limitarea şi evitarea pe cât posibil a încărcării sistemului de sănătate, în special a sistemului spitalicesc. Şi ideea de a duce către zona de ambulator şi medic de familie îngrijirea pacienţilor cred că este o idee foarte bună, pe care o susţin din toate punctele de vedere, însă măsurile de limitare, să recunoaştem, au provocat o serie de consecinţe neintenţionate, dar care au generat acest cerc vicios, în care impactul negativ al pandemiei asupra economiei se răsfrânge şi asupra sănătăţii şi finanţării sănătăţii şi se generează consecinţe în lanţ tocmai asupra sustenabilităţii economice", a declarat conf. dr. Diana Păun la dezbaterea "Sistemul sanitar, între pandemie şi criza economică. Unde este pacientul?", ediţia a IX-a - videoconferinţă online organizată de Profit Health.forum.

Oficialul s-a referit în primul rând la efecte asupra populaţiei, care vin peste consecinţele directe ale riscului de infectare.

"Pandemia şi măsurile de limitare au dus la schimbări practic instantanee ale tiparelor de îngrijiri şi ca atare mulţi pacienţi au fost nevoiţi să renunţe la a căuta sprijin de specialitate şi pentru serviciile de screening, pentru gestionarea diverselor afecţiuni şi tratamente. Şi cred că doar exemplul poverii cancerului este un exemplu edificator în acest sens, ca să nu mai amintesc de celelalte boli cronice. Criza sanitară are un impact considerabil asupra pacienţilor, asupra accesului lor la servicii medicale şi, în ultimă instanţă, asupra calităţii acestor servicii. De asemenea, nu cred că trebuie ignorat efectul contextului pandemic asupra comunităţilor marginalizate şi persoanelor în situaţii vulnerabile", a explicat consilierul prezidenţial.

Nu în ultimul rând, a atras atenţia Diana Păun, "criza sanitară şi aceste măsuri de izolare, singurătatea asociată scăderii contactelor sociale au avut efecte devastatoare asupra sănătăţii mintale, o altă problemă care trebuie abordată cu cea mai mare seriozitate".

"Efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a populaţiei şi, în plus, la creşterea presiunii asupra sistemului de sănătate, care este deja suprasolicitat, şi efectele vor avea impact şi asupra productivităţii economice. Pandemia a impactat puternic şi finanţarea furnizorilor de sănătate şi sustenabilitatea serviciilor acestora. (...) O pandemie de asemenea amploare nu avea cum să nu aibă consecinţe majore asupra binomului sănătate-economie, având în vedere legătura indisolubilă dintre aceste domenii", a subliniat Diana Păun.

Potrivit acesteia, măsurile costisitoare de sprijin pentru limitarea consecinţelor economice au însemnat şi ele costuri ridicate, o creştere a datoriei publice, şi ca atare implicaţii pentru sustenabilitatea finanţelor publice.

"Iar cheltuielile de sănătate sunt dependente de sursele de finanţare şi este de aşteptat să apară efecte majore şi privind fluxurile de finanţare majore ale sănătăţii. Cred că toate aceste provocări majore trebuie abordate cu multă responsabilitate într-un dialog punctual privind agenda reconstrucţiei, pentru că dincolo de deficienţele în abordarea crizei, pandemia COVID n-a făcut decât să expună fragilitatea sistemică a sistemului de sănătate, cu toate aceste probleme care îl caracterizează. (...) Trebuie să gândim dincolo de aceste soluţii de avarie", a susţinut consilierul prezidenţial.

Diana Păun s-a arătat convinsă că impactul crizei actuale ar fi putut fi mult redus dacă ani de-a rândul investiţia în sistemul de sănătate nu ar fi fost atât de fragmentată şi atât de reactivă în funcţie de crizele de moment şi dacă ar fi fost asumată în mod real o prevenţie şi educaţia pentru sănătate.

"Acum avem însă o oportunitate deosebită, este vorba de fondurile europene (...) şi cred că acesta ar trebui să fie punctul principal de raportare pentru o reconstrucţie echitabilă a sistemului. Vreau să vă asigur că Administraţia Prezidenţială, prin mandatul asumat, susţine orice demers care promovează viziunea sustenabilă a sistemului de sănătate, în colaborare cu toţi actorii din sistem, cu Ministerul Sănătăţii, cu CNAS, cu Parlamentul României, cu asociaţiile de pacienţi şi societăţile profesionale", a concluzionat consilierul prezidenţial.