Conflictul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului riscă să intre într-o fază tot mai periculoasă, după ce reacția Teheranului s-a dovedit mult mai dură decât anticipase Washingtonul, iar tensiunile din Golful Persic au împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, scrie Mediafax.
Administrația condusă de Donald Trump a subestimat atât capacitatea Iranului de a răspunde militar, cât și consecințele economice ale conflictului, inclusiv riscul blocării Strâmtorii Hormuz, explică o analiză publicată luni de The Telegraph.
Cum a escaladat conflictul
Conflictul a escaladat rapid după primele lovituri aeriene lansate la sfârșitul lunii februarie asupra unor obiective militare iraniene. Considerată cea mai amplă intervenție americană în Orientul Mijlociu din ultimii ani, operațiunea a vizat infrastructura militară și programul de rachete al Teheranului. În primele zile, atacurile israeliene au dus și la eliminarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Răspunsul Iranului a venit rapid. Teheranul și forțele aliate au lansat atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din statele din Golf, inclusiv infrastructuri energetice și hoteluri din capitale regionale. Un atac cu dronă asupra unei baze americane din regiune a provocat primele pierderi în rândul militarilor americani, iar zeci de soldați au fost răniți.
Critici din partea analiștilor
Analiștii spun că una dintre principalele probleme ale strategiei americane a fost supraîncrederea generată de succesul unor operațiuni anterioare. „Cred că cea mai mare problemă a fost presupunerea că poți bombarda Iranul și că regimul se va prăbuși. Asta contrazice ceea ce știm despre efectele bombardamentelor aeriene, despre Iran și despre modul în care funcționează naționalismul”, a precizat Benjamin Friedman, expert în politici de apărare la centrul american de analiză Defense Priorities.
Escaladarea a amplificat temerile privind o criză energetică globală. Iranul a perturbat fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei, iar tensiunile din zonă au împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril.
Potrivit analizei citate, liderii de la Washington ar fi discutat anterior acest scenariu. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major al SUA, i-a avertizat pe oficialii americani că o intervenție militară ar putea determina Iranul să recurgă tocmai la această măsură extremă. Surse citate de presa americană susțin însă că Trump a fost convins că Teheranul „va capitula probabil înainte de a întrerupe cea mai importantă rută energetică a lumii”.
Reacții în administrația americană
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a recunoscut că intensitatea reacției iraniene a surprins Washingtonul. „Nu pot spune că am anticipat neapărat exact acest tip de reacție, dar știam că este o posibilitate”, a declarat el într-o conferință de presă la Pentagon.
În interiorul administrației americane au apărut și semne de divergență. Vicepreședintele JD Vance, care criticase și în trecut intervențiile militare din Orientul Mijlociu, privește cu scepticism evoluția conflictului. Potrivit The New York Times, oficiali americani spun că Vance este „îngrijorat de șansele de reușită ale operațiunii” și că „se opune războiului”.
Pe fondul presiunilor politice și economice, unii oficiali americani încearcă să contureze o strategie de ieșire din conflict. Potrivit analiștilor citați, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth ar fi prezentat deja scenarii care ar permite Washingtonului să declare că principalele obiective militare au fost deja atinse – inclusiv distrugerea unei mari părți a marinei iraniene, a arsenalului de rachete și a unor facilități militare.
Declarațiile lui Donald Trump
Inclusiv Donald Trump a sugerat că operațiunea ar fi fost decisă încă din primele momente ale conflictului. „În prima oră, războiul era terminat”, a spus el în cadrul unui miting politic organizat miercuri în statul Kentucky, adăugând însă: „Nu vrem să plecăm prea devreme, nu-i așa?”
Cu toate acestea, evoluțiile din Iran arată că regimul nu dă semne că ar ceda presiunii. După moartea liderului suprem, puterea a fost preluată de Mojtaba Khamenei, fiul fostului ayatollah, ceea ce arată că structura regimului rămâne stabilă.
În acest context, analiștii avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta cu perspectiva unui conflict prelungit, cu efecte majore asupra securității regionale și asupra economiei globale.
Experții în politici de apărare spun că evoluțiile indică o lipsă de pregătire pentru cele mai dificile scenarii: „Dacă trimiți pușcași marini în regiune, aceștia ar fi trebuit să fie deja acolo înainte de începerea războiului. Nu aștepți două săptămâni pentru a-i desfășura în regiune”. Iar strategia construită pe ideea unei victorii rapide riscă să transforme conflictul într-un război mult mai lung și mai costisitor decât anticipa Washingtonul.
Comentează