Pensia minimă în România este de 1.200 de lei pentru românii cu stagiu minim de cotizare, dar și pentru cei care nu au cotizat nimic la stat și primesc ajutor social. În spectrul diametral opus, cea mai mare pensie din justiție e de 70.000 de lei pe lună,iar din fabuloasa sumă numai 20.000 de lei sunt bani din contribuția către stat.
Pensia minimă garantată în România, cu indemnizație socială, este de 1.281 de lei (din septembrie 2024), sumă la care ajung pensionarii cu stagiu de cotizare, dar cu pensie calculată sub acest prag, primind diferența, iar pentru cei cu stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani s-a majorat la 3.300 de lei. Beneficiul minim social este pentru cei care au contribuit minim 15 ani, fiind o plasă de siguranță pentru a nu rămâne sub pragul sărăciei, în timp ce valoarea pensiei de bază depinde de puncte și stagiul de cotizare.
Cea mai mare pensie specială e de aproape 70.000 de lei
Cea mai mare pensie specială este în valoare de 69.343 de lei, valoare brută. Din acești bani, 21.085 de lei sunt acoperiți de anii de contribuție, în timp ce 48.258 sunt bani de la bugetul de stat (componenta specială), arată Cotidianul. A doua cea mai mare pensie specială ajunge la 63.842 de lei. Din suma întreagă, 10.142 de lei reprezintă anii de contribuție, iar 53.700 de lei sunt acoperiți de bugetul de stat, scrie Cotidianul.
62.783 de lei este a treia cea mai mare pensie specială, tot de fost magistrat, ca și celelalte. 7.055 de lei este suma asigurată de anii de contribuție, în timp ce 55.728 de lei de la bugetul de stat.
Sub 10.000 de lei partea de bani din anii de contribuție mai întâlnim la a cinciea pensie specială ca valoare. Din cei 60.465 de lei pensie brută, 8.963 de lei sunt partea contributivă, iar 51.502 de lei sunt de la bugetul de stat.
În cazul unor pensii, cum este cazul fostului magistrat care încasează a șasea cea mai mare pensie specială, partea de contributivitate este zero. Așadar, toți cei 59.233 de lei sunt de la bugetul de stat, nimic pe bază de ani de contribuție.
CCR a amânat iar o decizie privind legea care modifică pensiile speciale
Curtea Constituțională a României amână din nou decizia privind pensiile magistraților, pentru data de 11 februarie.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR într-un comunicat.
Aceasta a fost a patra ședință a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciasle ale magistraților, după ce ședința din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți în sală. Anterior, altă ședința a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.
Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că noile reglementări afectează independența justiției și conduc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.
CCR a respins prima formă a reformei pensiilor speciale
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Comentează