Războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze economia globală, iar consecințele financiare se resimt deja puternic. În timp ce unele țări reușesc să profite de pe urma crizei, altele riscă să sufere pierderi majore, notează BBC.
Impactul represaliilor din Teheran, care vizează blocarea livrărilor de petrol și gaze din regiune, pare a fi unul de lungă durată, iar efectele nu sunt distribuite uniform.
Câștigători: Norvegia, Canada și Rusia
Deși multe țări se orientează către surse de energie regenerabilă, dependența globală de petrol și gaze naturale rămâne puternică. Printre țările care ar putea câștiga în urma crizei se numără Norvegia, Canada și Rusia.
Norvegia, un important producător de energie, a beneficiat de pe urma scăderii aprovizionării din Orientul Mijlociu. La fel și Canada, care, prin declarațiile ministrului său al Energiei, se prezintă drept un „furnizor stabil și fiabil” de energie.
În schimb, Rusia este cu adevărat un câștigător neașteptat. În urma sancțiunilor internaționale și a blocajelor de aprovizionare, vânzările de țiței ale Rusiei către India au crescut cu 50%, iar Moscova ar putea înregistra un venit suplimentar de până la 5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii martie. Astfel, Rusia ar putea depăși veniturile de combustibil din 2022.
În același timp, marii exportatori de cărbune, precum Indonezia, ar putea să profite de creșterea prețurilor acestui combustibil.
Cine pierde: SUA, Marea Britanie și Europa
În primul rând, Statele Unite sunt expuse riscurilor generate de perturbările din Orientul Mijlociu, care au afectat direct producția de petrol, punând în pericol aprovizionarea și stabilitatea pieței.
De asemenea, mulți producători de șist din SUA, care au redus semnificativ capacitatea de producție din cauza prețurilor scăzute, nu pot să își crească rapid producția. Pe lângă asta, americanii rămân cei mai mari consumatori de petrol și gaze pe cap de locuitor, iar fluctuațiile prețurilor acestora pot afecta semnificativ viața de zi cu zi.
În Europa, și în special în Marea Britanie, dependența de gazele importate face ca țările din Vest să fie vulnerabile la șocuri economice. Creșterea prețurilor ar putea adăuga până la 0,5% la inflație, afectând costurile de transport, îngrășămintele și facturile pentru încălzire.
Impactul asupra economiilor emergente
Pe măsură ce prețurile petrolului cresc, unele economii emergente din Asia și Africa încep să resimtă din plin efectele crizei. Coreea de Sud, care depinde de țițeiul din Orientul Mijlociu pentru 59% din necesar, a început să înregistreze scăderi ale acțiunilor, iar industria de cipuri, vitală pentru economia globală, este acum sub amenințare.
În alte țări, cum ar fi Sri Lanka, Bangladesh și Filipine, au fost implementate măsuri economice drastice, cum ar fi raționalizarea combustibilului și chiar închiderea instituțiilor de învățământ, pentru a economisi resurse.
Ce urmează?
Deși economiile emergente sunt cele mai vulnerabile în fața acestei crize, și economiile dezvoltate se confruntă cu riscuri majore. În condițiile în care războiul ar putea continua pe termen lung, economiile naționale, dar și piețele financiare globale, riscă să sufere daune colaterale semnificative.
Comentează