Nivelul de încredere al populației în principalele personalități politice rămâne scăzut, fără ca vreun lider să reușească să depășească pragul unei susțineri majoritare, arată un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS în luna ianuarie 2026.
Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, însă 60% declară că au o părere negativă despre acesta. George Simion și Nicușor Dan se situează la niveluri apropiate de încredere, de 32%, respectiv 31%, fiind însă însoțiți de rate ridicate de neîncredere, care depășesc 60%, ceea ce limitează considerabil potențialul lor de consens public.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, iar Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere din rândul personalităților analizate, ajungând la 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, cercetarea evidențiază un grad semnificativ de necunoaștere, semn al unei vizibilități publice limitate la nivel național.
Instituțiile politice, la polul neîncrederii
Evaluarea imaginii instituțiilor publice conturează o polarizare clară între structurile percepute drept stabile și cele asociate direct cu decizia politică. Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cea mai bună imagine publică, cu niveluri de încredere situate între 61% și 80%, confirmând statutul lor de repere de stabilitate în percepția colectivă.
Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive, indicând o percepție relativ echilibrată, dar fragilă. Aceste instituții se situează într-o zonă intermediară, în care încrederea nu este consolidată, însă nici profund erodată.
La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate preponderent negativ. Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Dacă în cazul instituțiilor politice încrederea scăzută este o constantă a ultimilor ani, în cazul justiției se simt efectele campaniei negative duse în ultimul an de politicieni împotriva magistraților, în special pe tema pensiilor de serviciu.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI, respectiv interviuri telefonice asistate de computer, în perioada 14–23 ianuarie 2026.
Eșantionul utilizat este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza celor mai recente statistici INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
Comentează