În dezbaterea aprinsă din Bulgaria despre buget, datorii și aderarea la zona euro, România apare tot mai des ca un avertisment, nu ca un model. Analiza publicată de presa economică bulgară arată că Sofia privește spre București ca spre exemplul unei strategii de creștere rapidă, alimentată de consum și împrumuturi, dar care a dus la cel mai mare deficit bugetar din UE.
Economistul politic Cornel Ban avertizează că România a „jucat un joc periculos” pentru a recupera rapid decalajele față de Occident, în timp ce Bulgaria a ales calea opusă: disciplină fiscală strictă, euro și riscuri mai mici, chiar cu prețul unei creșteri mai lente.
Expertul în economie politică Cornel Ban explică specificul modelului românesc și diferențele față de Bulgaria
Protestele împotriva variantei inițiale a Bugetului pe 2026 din Bulgaria au fost dictate, cel puțin parțial, de temerile legate de un posibil scenariu românesc – adică Bulgaria să se îndatoreze excesiv și să trebuiască să implementeze măsuri de austeritate și să majoreze impozitele. În același timp, scepticii cu privire la aderarea Bulgariei la zona euro se întreabă de ce România nu se grăbește să adere la zona euro. Pentru a clarifica mai bine aceste aspecte, Ekonomikabg l-a contactat pe economistul politic român Cornel Ban, care predă la Școala de Afaceri de la Copenhaga, potrivit Rador Radio România.
România, avertisment în dezbaterea despre euro din Bulgaria
Cornel Ban a început discuția criticând guvernul român pentru implementarea măsurilor de austeritate. În primul rând, România nu a reușit să implementeze reforme cheie pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor de către ANAF. În al doilea rând, reducerile de cheltuieli introduse au fost direcționate în mod disproporționat către sectoare precum educația, securitatea socială și cultura, fără a duce la economii bugetare semnificative. În al treilea rând, guvernul a redus semnificativ investițiile publice. Acest lucru afectează serios capacitatea municipalităților de a stimula activitatea economică, în special în sectorul construcțiilor, și limitează ocuparea forței de muncă. Potrivit lui Ban, soarta economiei românești depinde în mare măsură de dezvoltarea economiei europene, deoarece țara depinde foarte mult de exporturile industriale către Germania.
În ciuda reducerilor de cheltuieli, România rămâne într-o zonă fiscală periculoasă. Ban, însă, respinge orice speculație despre un „colaps” al economiei românești. El a subliniat că un „colaps” are loc atunci când creditorii externi refuză complet să acorde împrumuturi, așa cum s-a întâmplat în Grecia și Islanda în acest secol. De fapt, România are încă acces la împrumuturi externe, iar piața obligațiunilor de stat este relativ stabilă, susținută de băncile locale și fondurile de pensii. Situația actuală este mai degrabă o fază în care guvernul trebuie să-i convingă pe creditori de măsurile sale fiscale. Deocamdată, acest lucru pare să fi fost realizat, după ce deficitul bugetar a fost redus, deși modest.
Creștere pe credit: slăbiciunea modelului românesc
România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa - 146% în 20 de ani, lăsând Polonia mult în urmă. Cu toate acestea, această creștere impresionantă se datorează în ultima perioadă în principal consumului, alimentat de creșterile salariale și ale pensiilor, adesea legate de promisiuni electorale, mai degrabă decât creșterii determinate de exporturi, ca în din anii precedenți. Modelul românesc a fost finanțat cu împrumuturi, fără o înăsprire paralelă a politicii fiscale cu privire la mediul de afaceri, imobiliare, consumul de lux sau reducerea economiei subterane.
Potrivit lui Ban, România ar fi trebuit să se concentreze mai mult pe dezvoltarea industriei sale de export pentru a obține o creștere mai echilibrată și mai puțin supusă la șocuri. Dacă disciplina fiscală ar fi la nivelul Bulgariei, care aplică practici mai stricte de colectare a impozitelor, iar sursele de creștere a pensiilor și a salariilor din sectorul public ar fi asigurate în avans, chiar și cu rate de impozitare mai mici, România nu ar avea cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024.
„Jocul periculos” al Bucureștiului: creștere rapidă, deficit record
Ban descrie modelul economic românesc drept un „joc periculos” – o strategie de creștere accelerată și convergență rapidă cu Occidentul, chiar și cu prețul instabilității fiscale. Scopul este de a reduce rapid decalajul față de economii precum Portugalia și de a recupera decalajul față de Slovacia, Polonia și Ungaria în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și salariile. În ciuda instabilității, Ban susține că modelul românesc a fost o perioadă mai bun pentru cetățeanul obișnuit decât cel bulgar, pentru că a dus la o creștere mai mare a productivității, la salarii mai mari și un PIB pe cap de locuitor mai mare. Acesta a fost un sistem în care exporturile, complexitatea lor, productivitatea și consumul au crescut mai mult decât în Bulgaria. Adică, modelul a fost eficient până când guvernul a început să exagereze cu relaxarea fiscală de acum trei ani, pe fondul unui declin al motoarelor de creștere bazate pe salarii mici, fără a introduce măsuri care să le înlocuiască.
Cornel Ban: de ce România nu se grăbește să intre în zona euro
România nu se grăbește să adere la zona euro, în timp ce Bulgaria a avut un Consiliu Monetar și a aderat în 2026. Potrivit lui Ban, această reticență a românilor de a adera la zona euro se datorează lipsei unei coaliții de participanți (atât în stat, cât și în cercurile de afaceri) care să aibă un interes economic explicit din disciplina ce vine odată cu zona euro.
România și Polonia, în calitate de economii mari de consum cu piețe interne semnificative, consideră că flexibilitatea fiscală de care se bucură în afara zonei euro e mai convenabilă. Deși eficacitatea acestei variante este în scădere, cel puțin în cazul României, sectorul românesc de export are încă un interes teoretic în posibilitatea devalorizării monedei în perioade de dificultăți economice, ceea ce ar crește competitivitatea. România a folosit acest mecanism în perioada 2010-2011 pentru a restabili exporturile și pentru a trece de la o economie bazată pe consum la una orientată spre export. Ulterior, în perioada 2015-2018, România a introdus cote speciale de TVA pentru alimente și alte produse, ceea ce a fost combinat cu creșterea veniturilor și astfel a avut loc o revenire la consum ca motor principal al creșterii economice.
De ce Bulgaria mizează pe disciplină fiscală și zona euro
Modelul economic bulgar este asemănător mai degrabă cu cel al economiilor mici, orientate spre export - cum ar fi statele baltice, pentru care uniunea monetară este benefică. O devalorizare bruscă a monedei ar face lanțul valoric mai scump pentru economia bulgară, care este dependentă de comerțul exterior, ce importă componente pentru asamblare și export ulterior. În afară de asta, în condițiile fiscale actuale, aderarea României la zona euro ar necesita un grad de austeritate atât de ridicat încât ar afecta întreaga administrație de stat. Iată de ce, în perioada 2010-2020, România a preferat strategia fiscală riscantă, dar mult mai de succes din mai multe puncte de vedere, pentru o creștere economică mai rapidă, în locul disciplinei fiscale care ar fi impusă prin aderarea la zona euro. Criza actuală ridică serioase semne de întrebare cu privire la această abordare.
*Textul face parte din numărul 130 al revistei „Economika”. Este publicat pe Economic.bg în virtutea unui acord de parteneriat între cele două publicații. Subiectele și opiniile sunt selectate de echipa revistei și nu coincid neapărat cu politica editorială a Economic.bg.
Comentează