Schimbarea României este deja în desfășurare și se accelerează într-un ritm care ar putea transforma radical scena politică într-un interval foarte scurt, avertizează sociologul Barbu Mateescu, autorul studiului „Diaspora neascultată”. Într-un interviu pentru News.ro, acesta arată că românii din diaspora împărtășesc aceleași frustrări ca cei din țară, resping temele conservatoare de tip MAGA și manifestă, paradoxal, dorințe etatiste radicale, care pot redesena complet raportul de forțe politice până în 2028.
Schimbarea României a început deja de 15 ani şi se accelerează într-o asemenea măsură încât peste un an s-ar putea să avem un cu totul alt peisaj pe scena politică, afirmă sociologul Barbu Mateescu, autorul studiului „Diaspora neascultată“, într-un interviu pentru News.ro.
Diaspora respinge conservatorismul și cere un stat atotputernic
Românii din străinătate menţin legăturile cu ţara şi îşi doresc aceleaşi lucruri ca şi cei rămaşi acasă. În mod surprinzător, răspunsurile date la chestionar relevă nu doar interes aproape inexistent pentru temele de dreapta, conservatoare, preluate de la mişcarea MAGA din SUA, ci dimpotrivă, dorinţe etatiste, aproape de extrema stângă. Barbu Mateescu notează în concluziile studiului că votanţii AUR, ai lui George Simion şi Călin Georgescu vor ca statul să deţină economia şi să confişte averile celor care au aşa ceva, pentru a le redistribui celorlalţi.
Numeroase alte concluzii ale studiului realizat de Barbu Mateescu şi IRES la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer sunt surprinzătoare.
Votanții AUR: neintegrați, frustrați și convinși că sunt discriminați
Votanţii AUR din diaspora nu reuşesc să se integreze în comunităţile unde s-au stabilit, sunt nefericiţi şi se declară discriminaţi de vecini. În schimb, votanţii lui Nicuşor Dan se declară mulţumiţi şi respectaţi şi consideră că s-au integrat.
În schimb, percepţia unanimă este că România e controlată de o clasă politică profund coruptă şi incompetentă, pe care mulţi spun că ar vrea s-o vadă pedepsită şi deposedată de averi.
Pierderea de către PSD a bazinului electoral din mediul rural şi urbanul mic în favoarea AUR este provocată, explică sociologul Barbu Mateescu, de abandonarea acestui electorat de către social-democraţi, care s-au reorientat spre pensionarii speciali. Autorul studiului dă un exemplu concret: chiar în timp ce stătea de vorbă cu oamenii din focus-grupurile constituite în ţările străine, în România, Sorin Grindeanu se bătea pentru păstrarea pensiilor speciale ale magistraţilor. Astfel de gesturi ale PSD nu fac decât să crească furia fostului electorat social-democrat. De fapt, apariţia unui partid de stânga autentic pe scena politică ar avea mari şanse să înghită o bună parte din electoratul actual al AUR, spune Barbu Mateescu.
SENS va intra, probabil, în Parlament în 2028, iar predicţiile devin imposibile pentru 2032, deoarece scena politică se schimbă rapid. Va depinde mult ce mesaje va alege SENS să transmită alegătorilor şi, mai ales, ce canale de comunicare va folosi.
Foarte interesantă este percepţia Bisericii în rândurile alegătorilor din diaspora. Cei ai AUR sunt furioşi pe BOR, pe care o percep ca fiind parte a actualului establishment, în timp ce votanţii lui Nicuşor Dan sunt indiferenţi la acest subiect.
Întregul interviu acordat pentru News.ro de sociologul Barbu Mateescu poate fi citit mai jos.
„O întrebare validă este dacă nu cumva PSD i-a abandonat pe cei din mediul rural. Cu trecerea anilor, aceşti oameni au prezentat din ce în ce mai puţin interes pentru partid, care a devenit obsedat de pensionari. Şi nici măcar toţi pensionarii: Sorin Grindeanu susţinea apăsat menţinerea pensiilor speciale pentru magistraţi“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Barbu Mateescu. Sunteţi autorul unui studiu foarte complex şi interesant, intitulat „Diaspora neascultată“, în care publicaţi rezultatele discuţiilor cu românii din străinătate. Cum percep ei România, ce cred despre situaţia din ţară, ce-i nemulţumeşte, cum văd clasa politică şi Biserica, de ce au votat cu Nicuşor Dan, Călin Georgescu ori George Simion. Ce v-a surprins în rezultatele studiului întreprins?
Barbu Mateescu: Mă aşteptam ca mai multe din temele conservatoare sau MAGA să aibă relevanţă pentru votanţii lui Simion, măcar având în vedere cât de mult au reprezentat din comunicarea AUR, a lui George Simion şi a lui Călin Georgescu. În practică, ele sunt relevante pentru foarte, foarte puţini.
Matei Udrea: Scrieţi că, printre românii din Diaspora, conexiunea Călin Georgescu - Rusia e complet absentă. Cum e posibil, după cât s-a vorbit şi s-a scris despre asta?
Barbu Mateescu: Fără dovezi sau raţionamente clare provenind de la instituţiile statului, articolele pe temă s-au pierdut în peisaj. Mulţi români din diaspora - cei care se bazează pe TikTok, de exemplu - nici măcar nu le-au văzut. Să nu uităm de asemenea că Facebook este fragmentat, ca un arhipelag de insule izolate.
Matei Udrea: Una dintre concluziile studiului ne duce la observaţia că oamenii sunt nostalgici după comunismul ceauşist. Vor ca statul să fie posesorul economiei, iar averile bogaţilor să le fie date celorlalţi. Cum se explică aceste nostalgii printre oameni care trăiesc de mulţi ani în occident?
Barbu Mateescu: Ei trăiesc de mulţi ani în occident, dar în condiţii nu foarte diferite de cele pe care le-ar fi avut în ţară, dacă ar fi găsit loc de muncă. Mai relevant este de fapt de unde provin – şi, implicit, şi care e România pe care o văd: ruralul autentic şi sărac din Vechiul Regat, oraşe ruralizate, municipii cu o viaţă economică foarte ternă. Nevoia lor de un stat puternic s-a manifestat în acele zone şi la votul de la prezidenţialele din 2004 sau 2014, precedentele momente când – la finalul ultimului mandat al unui preşedinte – România trebuia să aleagă un nou drum. De asemenea, în bună măsură aceşti oameni ştiu că nu pentru ei se guvernează acum şi nu pentru ei s-a guvernat în ultimele decenii. Sunt conştienţi de faptul că multe averi au fost realizate ilicit. Ei nu văd multe mecanisme de rezolvare a acestor situaţii, altele decât statul.
„Diferenţa în ceea ce priveşte integrarea nu este între oamenii cu studii superioare versus ceilalţi, ci între votanţii lui Nicuşor Dan, integraţi, şi cei ai lui Simion, nefericiţi“
Matei Udrea: Menţionaţi la concluziile studiului că votanţii AUR şi Călin Georgescu provin mai ales din mediul rural, zone sărace care ştim că, în ultimii 35 de ani, au reprezentat baza electorală a PSD. De ce au abandonat acum aceşti oameni PSD-ul pentru a trece la AUR?
Barbu Mateescu: O întrebare validă este dacă nu cumva PSD i-a abandonat. Cu trecerea anilor, aceşti oameni au prezentat din ce în ce mai puţin interes pentru partid, care a devenit obsedat de pensionari. Şi nici măcar toţi pensionarii: în timp ce se realizau primele focus grupuri, Sorin Grindeanu susţinea apăsat menţinerea pensiilor speciale pentru magistraţi – o temă de foc pentru votanţii Simion, ai AUR din diaspora şi, probabil, şi din ţară, un exemplu clar al inegalităţilor pe care aceştia le urăsc. Aş adăuga şi o teză a lui Daniel David (rectorul Universităţii Babeş-Bolyai şi fost ministru al Educaţiei – n. red.). Aceşti oameni s-au trezit din domnia semi-feudală pe care PSD a exercitat-o preţ de decenii asupra lor. Iar primul pas al trezirii este furia.
Matei Udrea: Pe de altă parte, votanţii din diaspora care-şi doresc etatism, economie de stat, sărăcie uniform distribuită se plâng în acelaşi timp că statul român e corupt. Nu sesizează că e posibil ca tocmai votarea celor care propun soluţii pseudo-comuniste să fie cauza nefericirii lor?
Barbu Mateescu: Este acelaşi mecanism ca în rândul oamenilor care au stat la coadă pentru apartamentele de 30.000 euro oferite de Simion: „Viaţa mea e atât de lipsită de speranţă că n-am nimic de pierdut”. În cel mai rău caz, gândesc ei, va fi ca acum. Dar dacă ce se va întâmpla nu va fi cel mai rău caz? Atunci va fi mai bine, şi chiar şi o câtime mai bine decât e acum reprezintă ceva.
Matei Udrea: Faceţi în studiu observaţia că există diferenţa de percepţie între diasporeni. Cei cu studii au un grad înalt de satisfacţie, se bucură de respectul localnicilor, se integrează în societate. Cei fără studii au probleme de adaptare, de integrare. Îşi pun întrebarea dacă nu cumva mai multă atenţie dată instrucţiei i-ar fi putut ajuta?
Barbu Mateescu: Scuze, dar nu: diferenţa în ceea ce priveşte integrarea NU este între oamenii cu studii superioare versus ceilalţi, ci între votanţii lui Nicuşor Dan, integraţi, şi cei ai lui Simion, nefericiţi.
„Deja schimbarea are loc, scena politică suferind schimbări majore în ultimii 15 ani. Aceste schimbări vor continua. PSD şi PNL vor trece pragul electoral în 2028, sau cel puţin unul din ele o va face. Greu de estimat ce se va întâmpla în 2032“
Matei Udrea: Aţi remarcat o nemulţumire a oamenilor că nu mai au avantajul financiar faţă de cunoscuţii şi rudele rămaşi acasă?
Barbu Mateescu: Nu este ceva despre care să se fi vorbit foarte explicit, dar este un element semnificativ în atenţia majoră pe care oamenii din diaspora muncitorească o acordă preţurilor din ţară.
Matei Udrea: O concluzie pe care o trageţi este că ostilitatea faţă de clasa politică e unanimă. La fel şi ostilitatea în creştere faţă de BOR. Consideraţi că aceşti oameni mai pot fi convinşi să-şi schimbe părerea ori această ruptură e definitivă?
Barbu Mateescu: Ruptura nu este definitivă de vreme ce aceşti oameni încă votează. Absenteismul ar fi ruperea totală. În cazul BOR, ruperea totală ar fi trecerea la ateism.
Matei Udrea: Ce şanse sunt ca aceste percepţii şi opţiuni să se schimbe semnificativ până la alegerile din 2028?
Barbu Mateescu: Totul depinde de oferta de pe scena politică. Şi mai ales de cine şi câţi vor oferi speranţă.
Matei Udrea: Scrieţi în concluzii că apariţia unui partid de stânga autentic ar putea rupe puternic din voturile AUR. SENS poate fi acest partid?
Barbu Mateescu: Totul depinde de canalele de comunicare utilizate de SENS – ceea ce implică şi infrastructură pe măsură, vocabular etc. –, precum şi de importanţa pe care SENS vrea să o acorde mesajelor economice în dauna altora.
Matei Udrea: Ultima întrebare: vedeţi posibil ca diaspora să pună în mişcare un proces de schimbare care să contamineze România în direcţiile cerute de românii din afară? Reformă a statului, schimbare a clasei politice, ridicarea mediei morale şi profesionale a politicienilor.
Barbu Mateescu: Diaspora nu este după un zid al Berlinului. Majoritatea oamenilor din diaspora care au participat la cercetare se întorc în ţară minim de două ori pe an. Mulţi pendulează: muncesc o perioadă în ţara A din Occident, se întorc câteva luni în România, pleacă în ţara B etc. Diaspora deci nu e „undeva, departe”. Îngrijorările, temerile, speranţele lor sunt aceleaşi cu ale românilor din ţară. În termenii întrebării, direcţiile cerute de românii din afară sunt aceleaşi cu cele ale românilor aflaţi înăuntru. Deja schimbarea are loc, scena politică suferind schimbări majore în ultimii 15 ani. Aceste schimbări vor continua.
Matei Udrea: În ce direcţie? Dacă ne uităm la traiectoria ultimilor 10 ani, să spunem, credeţi că actualele partide-sistem, adică PSD şi PNL, vor supravieţui acestor schimbări care se produc în societate?
Barbu Mateescu: Greu de intuit o linie generală în afară de faptul că SENS va trece, probabil, pragul. Dar mai sunt multe procente a căror soartă se decide în aceşti ani. PSD şi PNL vor trece pragul electoral în 2028, sau cel puţin unul din ele o va face. Greu de estimat ce se va întâmpla în 2032. Sunt prudent întrucât deja peste un an s-ar putea ca scena politică să arate altfel, în special în AUR fiind tumult.
Matei Udrea: Vă mulţumesc.
Comentează