Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului ar putea genera efecte economice în lanț, inclusiv pentru economiile europene și România. Banca Națională a României avertizează că turbulențele geopolitice sporesc incertitudinea globală și pot amplifica volatilitatea pe piețele energetice și financiare, cu impact direct asupra inflației și stabilității economice.
Mesajul a fost transmis de economistul Cosmin Marinescu (BNR) la deschiderea conferinței „Rethink Romania”, găzduită de BNR, unde oficialii băncii centrale au subliniat că actualul context geopolitic impune politici economice prudente și o consolidare accelerată a finanțelor publice.
Războiul și tensiunile geopolitice pot produce efecte economice în lanț
Oficialii Băncii Naționale atrag atenția că deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu nu reprezintă doar o problemă geopolitică, ci și una economică majoră.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, deosebit de sensibile la asemenea turbulențe de securitate”, se arată în mesajul transmis de Marinescu în deschiderea conferinței.
Astfel de evoluții pot genera efecte de contagiune economică, afectând nu doar statele direct implicate în conflict, ci și economiile europene, inclusiv România.
Creșterea prețului petrolului este una dintre principalele canale prin care aceste tensiuni geopolitice se pot transmite în economie.
Creșterea prețului petrolului poate alimenta inflația
Potrivit estimărilor BNR, o majorare semnificativă și persistentă a prețului petrolului ar putea avea consecințe directe asupra inflației.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale”, arată Marinescu.
Acest lucru ar putea obliga autoritățile să își regândească estimările privind evoluția inflației, în special într-un context global marcat de incertitudine și volatilitate.
Deși România are o dependență mai redusă de importurile de petrol comparativ cu alte economii europene, efectele indirecte asupra prețurilor bunurilor de consum rămân importante.
Potrivit datelor prezentate de BNR, dependența netă de importurile de petrol a fost de aproximativ 1,5% din PIB, ca medie anuală în perioada 2022–2024, cu o tendință de reducere către 1% din PIB în 2025.
Conflictul prelungit ar putea avea efecte economice persistente
BNR nu exclude scenariul unui conflict prelungit în regiunea Golfului, care ar putea amplifica riscurile economice la nivel global.
„Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri”, se arată în mesajul transmis la conferință.
Într-un asemenea scenariu, impactul economic ar putea deveni persistent, afectând evoluția prețurilor, fluxurile de capital și stabilitatea piețelor financiare.
În același timp, marile fonduri de investiții internaționale urmăresc atent evoluțiile din regiunea Golfului, iar schimbările de strategie ale acestora ar putea influența fluxurile globale de capital.
BNR: reducerea deficitului bugetar nu este opțională
În acest context global incert, BNR subliniază că România trebuie să continue procesul de consolidare a finanțelor publice.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică”, potrivit lui Marinescu.
Potrivit băncii centrale, amploarea deficitelor bugetare și deteriorarea balanței externe obligă autoritățile la măsuri de ajustare.
Datele macroeconomice arată că deficitul de cont curent rămâne la niveluri ridicate, situându-se la 7,95% din PIB în 2025, comparativ cu 8,2% în anul precedent.
Totuși, există și semnale pozitive, în special în ceea ce privește acoperirea deficitului extern prin fluxuri stabile de capital, inclusiv prin fonduri europene.
Economia își schimbă treptat motorul de creștere
Evoluțiile macroeconomice indică și o schimbare treptată a structurii creșterii economice.
În anul 2025, creșterea economică a României a fost estimată la 0,7%, într-un context marcat de ajustări fiscal-bugetare.
Un element important este faptul că investițiile încep să contribuie mai mult la creșterea economică decât consumul.
Potrivit datelor prezentate, investițiile au avut o contribuție de aproximativ 1 punct procentual la creșterea economică, comparativ cu 0,4 puncte procentuale în cazul consumului.
BNR subliniază că această schimbare trebuie accelerată.
„Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs, prin măsuri de extindere a competitivității în mediul de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției și pentru a muta accentul dinspre consum către producția internă”, afirmă Cosmin Marinescu.
Fondurile europene rămân un pilon esențial pentru dezvoltare
În același timp, BNR subliniază rolul crucial al fondurilor europene în dezvoltarea economică a României.
„Cele aproape 100 de miliarde de euro atrase până acum demonstrează avantajul net al apartenenței României la Uniunea Europeană”, a afirmat reprezentantul BNR.
Aceste fonduri au susținut proiecte de dezvoltare, investiții și reforme, dar și gestionarea unor perioade de criză economică.
În acest context, anul 2026 ar trebui să fie, potrivit mesajului transmis la conferință, „anul fondurilor europene” pentru România.
Comentează