Escaladarea tensiunilor din Iran a readus în prim-plan temerile legate de o posibilă restrângere a aprovizionării cu energie și de un nou val de inflație în Europa, într-un moment în care economia europeană începea să dea semne de stabilizare.
Analiștii avertizează însă că situația actuală diferă semnificativ de criza energetică din 2022, provocată de invazia Rusiei în Ucraina, potrivit unei analize publicate de CNBC, arată Mediafax.
Piața energiei reacționează la tensiunile geopolitice
În 2022, prețul petrolului a depășit 120 de dolari pe baril, iar prețurile gazelor naturale din Europa au explodat. În acel context, inflația din zona euro a urcat la aproximativ 9%, un nivel record pentru blocul comunitar.
În prezent, piața energetică rămâne volatilă, însă evoluțiile recente arată o temperare a prețurilor. Petrolul Brent, reperul global al pieței, s-a retras de la aproape 120 de dolari pe baril după ce Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele strategice.
Și pe piața gazelor naturale din Europa s-a observat o corecție. După ce prețul a depășit 63 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acesta a revenit sub pragul de 50 de euro/MWh.
De ce contextul economic este diferit față de 2022
James Smith, economist la ING, spune că reacția inițială a piețelor energetice este „straniu de similară” cu începutul războiului din Ucraina, însă economia globală se află astăzi într-o poziție diferită.
„Criza energetică din 2022 a lovit o economie globală deja vulnerabilă la inflație, cu lanțuri de aprovizionare fracturate și o cerere foarte puternică după pandemie. Astăzi aceste presiuni sunt mult mai reduse”, a explicat economistul.
Europa și-a redus dependența de gazul rusesc
Un alt factor important este faptul că, în ultimii ani, Europa și-a diversificat sursele de energie, reducând semnificativ dependența de gazul rusesc.
Michael Lewis, directorul general al companiei energetice germane Uniper, spune că grupul a extins aprovizionarea cu gaze din Norvegia, Statele Unite, Canada, Australia și Azerbaidjan.
„Nu am vrut să repetăm dependența de o singură sursă, cum era Gazprom”, a declarat acesta.
Impactul posibil asupra inflației
Economiștii estimează că, dacă perturbările de pe piețele energetice se vor calma în următoarele săptămâni, inflația din zona euro ar putea crește temporar de la aproximativ 1,9% la circa 2,5%.
O astfel de evoluție ar putea întârzia reducerile de dobândă ale băncilor centrale, însă nu ar genera o criză inflaționistă comparabilă cu cea din 2022.
Volatilitatea rămâne ridicată
Specialiștii avertizează totuși că piețele rămân sensibile la evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
„Europa trebuie să se asigure că scenariul din 2022–2023 nu se repetă”, a spus Geoff Yu, strateg de piață la grupul financiar american BNY.
Analiștii consideră totuși că, datorită diversificării aprovizionării și unui context economic diferit, Europa este astăzi mai bine pregătită pentru a face față unui nou șoc energetic.
BCE va lua toate măsurile necesare pentru a controla inflația
Va fi făcut "tot ce este necesar" pentru a ţine inflaţia sub control în timpul războiului din Orientul Mijlociu, a afirmat Christine Lagarde, şeful Băncii Centrale Europene (BCE).
"Vom face tot ce este necesar pentru a ţine inflaţia sub control şi a ne asigura că francezii şi europenii nu se vor confrunta cu majorări ale inflaţiei aşa cum am văzut în 2022 şi 2023", cauzate parţial de invadarea Ucrainei de către Rusia", a declarat miercuri Lagarde într-un interviu acordat posturilor France 2 şi France Inter.
Preşedinta BCE nu a răspuns când a fost întrebată dacă vor creşte dobânzile, dar a admis că există multă "incertitudine" privind evenimentele din Orientul Mijlociu.
Viitoarea reuniune de politică monetară a BCE este programată în 19 martie, la o zi după întâlnirea Rezervei Federale a SUA (Fed).
Lagarde a explicat că acum situaţia "este foarte diferită" de ultima criză care a afectat inflaţia. Oficialul a argumentat că în prezent inflaţia este sub control, iar "creşterea este destul de rezistentă" în statele membre ale zonei euro.
"Totuşi, ceea ce este acum foarte diferit este că avem un nivel de incertitudine şi de volatilitate care este de-a dreptul uimitor, nu putem compara cu ce s-a întâmplat în 2022", a explicat Lagarde.
Comentează